Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei, a declarat, la Bucureşti, şeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani, înainte discuţiilor din a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO. „Stabilitatea în Balcanii de Vest este importantă pentru pace. Trebuie să îi oprim pe ruşi în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezenţă sporită a Europei”, a declarat el, citat de media internațională, preluată de politicaexterna.ro.
Mesaj pentru Rusia
„Trebuie să protejăm toate ţările din Balcanii de Vest şi apropiate de Ucraina, deoarece este important în acest moment să lucrăm împreună. Unitatea este importantă şi este un mesaj puternic pentru Rusia”, a spus Tajani, în contextul în care la reuniunea de la Bucureşti au fost invitaţi să participe şi miniştrii de externe din Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, parteneri ai NATO.
Bosnia-Herţegovina trece prin cea mai gravă criză politică de la sfârşitul războaielor din Balcani din anii ’90, sârbii bosniaci contestând instituţiile statului, ca parte a eforturilor lor de lungă durată de secesiune, încurajaţi de un sprijin cel puţin tacit din partea Rusiei.
Îngrijorare la Sarajevo
Ministra de externe al Bosniei, Bisera Turkovic, prezentă la reuniunea de la Bucureşti, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea miercuri în legătură cu intenţiile Rusiei în privinţa ţării sale. „Avem împuterniciţi ai Rusiei în guvernul nostru, iar diviziunea din ţara noastră este profundă”, a spus ea.
Ministrul Afacerilor Externe din Bosnia-Herţegovina, Bisera Turkovic, a declarat, miercuri, că prezenţa NATO este extrem de importantă pentru ţara sa, garantându-i securitatea.
Demnitarul a arătat că Bosnia-Herţegovina este îngrijorată pentru viitor, iar reuniunea ministerială NATO de la Bucureşti este foarte importantă având în vedere situaţia din Balcanii de Vest şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
„Prezenţa NATO este extrem de importantă pentru Bosnia-Herţegovina pentru că este garanţia securităţii noastre. De aceea, prezenţa de astăzi de la summit şi posibilitatea de a mă adresa colegilor înseamnă mult şi noi avem speranţe mari de la acest summit”, a afirmat ministrul bosniac, la Palatul Parlamentului, în ziua a doua a Ministerialei NATO.
Turković, dura politicii externe bosniace
În decembrie 2020, Turković a cerut abolirea Republicii Srpska, care a fost întâmpinată cu critici dure de către oficialii Republicii Srpska Radovan Višković și Željka Cvijanović, care au numit declarația ei „ un discurs al urii”.
În iunie 2021, Turković a avut un schimb diplomatic aprins cu ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vasily Nebenzya, la o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite la New York. Tema întâlnirii a fost situația politică din Bosnia și Herțegovina, cu accent pe Biroul Înaltului Reprezentant pentru țară, în ceea ce privește dacă este timpul pentru închiderea acestuia după ce a fost creat în 1995 în urma războiului bosniac. Discursul ei la Consiliul de Securitate a fost puternic criticat de membrul sârb al președinției bosniace și, de asemenea, de liderul sârbi bosniaci, Milorad Dodik.
Dodik a încercat fără succes să împiedice adresa lui Turković la Consiliul de Securitate al ONU, cerând ajutorul ministrului rus de externe Serghei Lavrov, un aliat de bază al autorităților de la Banja-Luka.
În octombrie 2022, ministrul croat de externe Gordan Grlić-Radman a lansat acuzații dure la adresa șefei diplomației bosniace, considerând că aceasta a vizitat diferite state musulmane pentru cumpărarea de sisteme de arme avansate. Ea a respins acuzațiile, considerându-le o „falsitate periculoasă”.
Reduta Srpska
Republica Srpska (entitatea politică majoritar sârbă din Federația Bosnia-Herțegovina) va coopera cu Rusia, iar Occidentul trebuie să respecte acest lucru, a declarat anterior membrul sârb al președinției Bosniei și Herțegovinei, Milorad Dodik, citat de mass-media rusă.
„Principala noastră prioritate în materie de politică externă este cooperarea de succes cu Serbia, cu Rusia, cu prietenul nostru Ungaria, cu China și cu alții care doresc acest lucru. Bineînțeles, nu ne vom închide ușa în fața Occidentului, vom încerca să vorbim și cu ei, dar trebuie să învețe că o astfel de comunicare nu va mai fi posibilă de pe o poziție de cerere de supunere și ascultare totală.
Așadar, dacă Occidentul vrea să discute, trebuie să respecte prioritățile noastre de politică externă, iar acestea sunt legate de prietenia istorică dintre Federația Rusă și poporul sârb”, a declarat Dodik.
Dodik, președintele entității care a câștigat alegerile prezidențiale din 2 octombrie în Republika Srpska, este un cunoscut aliat al Kremlinului în zona balcanică. El este un susținător al secesiunii entității sârbe și al anexării acesteia la Serbia.
