„Clasa politică de la Belgrad, în frunte cu președintele Aleksandar Vucic, capitalizează politic orice dispută (diplomatică, istorică) pe tema Jasenovac pentru a justifica „sentimentul anti-sârbesc” din Croația modernă și din spațiul european occidental – fapt ce îngreunează orice proces de apropiere a Serbiei de structurile și valorile europene moderne” a declarat pentru politicaexterna.ro domnul Dragoș Ioniță, Cercetător în cadrul Centrului de Studii Europene SNSPA, comentând decizia autorităților de la Zagreb de a nu permite vizita liderului sârb Aleksandar Vucic la lagărul de la Jasenovac, cunoscut drept „Auschwitzul croat”.
Competiție geopolitică
„Regiunea ex-iugoslavă a fost construită și reconstruită de-a lungul istoriei de fiecare popor care a ocupat acest spațiu, prin raportarea la „celălalt” ca partener și (mai important) adversar în competiția regională pentru putere. Lagărul de la Jasenovac este un exemplu al modului în care istoria este folosită pentru a legitima rolul fiecăruia dintre cele două popoare. Din perspectiva Zagrebului, evenimentul care a dus la moartea a peste 100.000 de prizonieri este o pată neagră în istoria statului independent: Autoritățile croate au încercat în permanență, prin diferite acte specifice revizionismului istoric (modificarea datelor statistice, omiterea anumitor detalii etc.) să reducă amploarea acțiunilor Ustașilor. Însă acest act vine cu un preț destul de mare – sporirea diviziunilor în rândul populației croate, care alege să ia partea celor care descriu în termeni convenabili evenimentul.
De cealaltă parte, sârbii (atât cei din Croația, cât și cei din Serbia) folosesc evenimentele din 1941-1945 ca pe un pretext pentru crimele de război comise împotriva croaților în războaiele de la finalul secolului al XX-lea. Iar clasa politică de la Belgrad, în frunte cu președintele Aleksandar Vucic, capitalizează politic orice dispută (diplomatică, istorică) pe tema Jasenovac pentru a justifica „sentimentul anti-sârbesc” din Croația modernă și din spațiul european occidental – fapt ce îngreunează orice proces de apropiere a Serbiei de structurile și valorile europene moderne” a menționat domnul Dragoș Ioniță, citat de politicaexterna.ro
Sebia vs. Croația
„După cum precizam, deși aparent de mult apuse, atât actele genocidale de la Jasenovac cât și cele din cadrul războaielor ce au urmat destrămării statului iugoslav poartă o semnificativă încărcătură emoțională pentru popoarele din regiune. În acest context, reaprinderea „scânteii” în Balcani devine (sau ar trebui să devină) o reală sursă de îngrijorare pentru guvernele din regiune, dar și pentru cancelariile occidentale. Cu atât mai mult cu cât statutul Serbiei și Croației este total diferit – vorbim despre un stat membru UE și NATO, respectiv un candidat la aderarea la UE, ambele angajate să mențină relații stabile cu vecinii ca parte a procesului de integrare europeană.
În ciuda tuturor acestor aspecte, relansarea disputei este (și consider că va fi în săptămânile ce urmează) un subiect fierbinte pe agenda de discuții Belgrad-Zagreb. Dacă autoritățile croate au folosit deja argumentul încălcării protocolului diplomatic referitor la vizitele unor oficiali străini, este de așteptat ca Belgradul să invoce tendința de izolare a Serbiei în contextul nealinierii la sancțiunile UE aplicate Rusiei, post 24 februarie 2022. Iar acest aspect poate fi ușor instrumentalizat de Moscova la rândul său pentru a convinge elitele politice din Balcani că locul Serbiei nu este „în marea familie europeană”, ci mai degrabă în „frăția slavă”, coordonată de facto de Kremlin” a mai precizat acesta.
Moscova din umbră
„În acest moment, este dificil de anticipat nivelul de implicare al Rusiei în această dispută diplomatică, însă factorul mediatic va reprezenta cu siguranță un element cheie – cu cât amploarea (și vizibilitatea) evenimentului va fi mai mare, cu atât Kremlinul va interveni, folosind (cel mai probabil) această narațiune a „nazismului specific Europei Occidentale” și oferind Croația ca posibil exemplu al expansiunii nazismului dincolo de spațiul ucrainean, vizat în prezent de discursul politic rus. Însă pentru moment, Moscova va urmări din umbră evoluția dialogului Belgrad-Zagreb și va interveni cel mai probabil în momentul în care Belgradul va părea vulnerabil, pentru a capitaliza imagine în ochii electoratului sârb, tot mai neîncrezător în puterea transformatoare a UE (conform celor mai recente sondaje realizate de organisme internaționale independente).
Însă testul real va fi contrareacția UE la intervenția Moscovei în disputa diplomatică – Bruxelles-ul poate folosi acest episod diplomatic ca oportunitate de mediere a relațiilor dintre statele membre și cele candidate la aderare, oferind Serbiei drept contraexemplu (sau chiar alternativă) acțiunile beligerante ale Rusiei și rezultatele acestora în Vecinătatea Estică. Acestea fiind spuse, este de așteptat ca posibila escaladare a disputei dintre Serbia și Croația pe tema vizitei la Jasenovac să confirme / infirme tendințele de retransformare a Balcanilor într-un laborator de experimente geopolitice, cu consecințe negative pe termen mediu și lung pentru popoarele din regiune” a concluzionat domnul Dragoș Ioniță, Cercetător în cadrul Centrului de Studii Europene SNSPA.
„Auschwitzul croat”
Lagărul de concentrare Jasenovac a fost cel mai mare lagăr de exterminare din Statul Independent al Croației (NDH) și din Iugoslavia ocupată în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Lagărul a fost înființat de regimul Ustaše în august 1941 și desființat în aprilie 1945. La Jasenovac, cele mai multe victime le-au constituit etnicii sârbi, pe care statul croat pro-nazist îi considera principalii dușmani. În acest lagăr au mai murit câteva zeci de mii de evrei, rromi, croați opuși regimului pro-nazist și alte minorități naționale.