Autoritățile de la Riga, Tallin și Vilnius îi vor convoca pe ambasadorii Chinei în aceste state baltice, membre UE și NATO, în semn de protest față de declarațiile ambasadorul Chinei la Paris, Lu Shaye, care pus recent sub semnul întrebării suveranitatea ţărilor foste republici sovietice. China respectă suveranitatea statelor ex-sovietice, a susținut, luni, Ministerul chinez de Externe, care a reacționat astfel în scandalul diplomatic provocat. Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, îndeamnă marina militară din ţările membre să patruleze prin Strâmtoarea Taiwan, afirmând că Taiwanul este „crucial” pentru Europa.
Război diplomatic
„Cele trei state baltice îi vor convoca în timpul zilei” (de luni) pe emisarii chinezi, „pentru a cere o clarificare, a şti dacă poziţia Chinei privind independenţa s-a schimbat, şi a le reaminti că nu suntem ţări post-sovietice, ci ţări ce fuseseră ocupate ilegal de Uniunea Sovietică”, a declarat şeful diplomaţiei lituaniene, Gabrielius Landsbergis, în marja unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe europeni.
În acelaşi timp, China a dat asigurări luni că respectă „statutul de stat suveran” al ţărilor din fosta Uniune Sovietică. „China respectă statutul de stat suveran al republicilor” născute din disoluţia Uniunii Sovietice, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, Mao Ning.
„China respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor și susține scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite. După prăbușirea Uniunii Sovietice, China a fost una dintre primele țări care a stabilit relații diplomatice cu țările în cauză. De la stabilirea relațiilor diplomatice, China a aderat întotdeauna la principiul respectului reciproc și al egalității pentru a dezvolta relații bilaterale de prietenie și cooperare”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Mao Ning.
Declarație contestată
Într-un interviu difuzat vineri de televiziunea franceză, ambasadorul Chinei în Franța, Lu Shaye, a pus sub semnul întrebării suveranitatea fostelor țări sovietice precum Ucraina.
El a fost întrebat dacă considera că peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, face parte din Ucraina în conformitate cu Dreptul internaţional. „Chiar şi aceste ţări din fosta Uniune Sovietică nu au un statut efectiv, aşa cum spunem noi, în conformitate cu dreptul internaţional, deoarece nu există niciun acord internaţional care să concretizeze statutul lor de ţară suverană”, a spus Lu.
Referitor la Crimeea, el a declarat: „Depinde de modul în care percepeţi această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început. Hruşciov a fost cel care a dat Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice”.
Bloomberg a precizat că ambasada Chinei în Franța a șters transcrierea interviului cu ambasadorul de pe contul său WeChat. Interviul nu a fost publicat pe site-ul oficial al ambasadei, scrie BBC.
Solidaritate franceză
Franţa şi-a declarat duminică „solidaritatea deplină” cu toate ţările aliate afectate, despre care a spus că şi-au dobândit independenţa „după decenii de opresiune”.
Aproape 80 de europarlamentari francezi au semnat luni o scrisoare deschisă adresată ministrului francez de Externe, Catherine Colonna, cerând ca Lu Shai să fie declarat persona non grata, apreciind că declarațiile acestuia „depășesc discursul diplomatic acceptabil”.
Declarațiile ambasadorului Chinei în Franța, care a negat suveranitatea ţărilor rezultate din Uniunea Sovietică şi a pus sub semnul întrebării apartenenţa peninsulei Crimeea la Ucraina, sunt total inacceptabile, a declarat luni ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky, conform Reuters. De altfel, relațiile Uniunii Europene cu China vor fi una dintre temele reuniunii de luni a miniștrilor de Externe din statele UE, în contextul declarațiilor făcute de diplomatul chinez.
Ministerul francez de Externe a indicat într-un comunicat că a „luat cunoştinţă cu consternare” despre aceste remarci, cerând Chinei „să spună (dacă acestea) reflectă poziţia sa, ceea ce sperăm să nu fie cazul”.
Ucraina a fost recunoscută internaţional „în interiorul frontierelor incluzând Crimeea în 1991 de către întreaga comunitate internaţională, inclusiv China, la căderea URSS, ca nou stat membru al Naţiunilor Unite”, a insistat Parisul, amintind că anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 este „ilegală conform dreptului internaţional”.
China, joc dublu
Dacă Beijingul susţine oficial că este neutru, preşedintele chinez Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă şi nici măcar nu a vorbit la telefon, până în prezent, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În schimb, el a vizitat recent Moscova pentru a-şi reafirma parteneriatul cu preşedintele rus Vladimir Putin, arătând mai repede ca un front anti-occidental.
În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să „readucă Rusia la raţiune” faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei.
Cei doi şefi de stat au dat publicităţii o declaraţie comună în care s-au angajat să „susţină orice efort în favoarea restabilirii păcii în Ucraina”.
Marina UE în Taiwan
Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a îndeamnat marina militară din ţările membre să patruleze prin Strâmtoarea Taiwan, se arată într-un articol de opinie publicat duminică de săptămânalul francez Journal du Dimanche, după ce anterior a afirmat că Taiwanul este „crucial” pentru Europa.
Europa trebuie să fie „foarte prezentă în acest dosar care ne priveşte pe plan economic, comercial şi tehnologic”, a scris Josep Borrell pentru Journal du Dimanche. „De aceea, fac apel la marina militară europeană să patruleze prin Strâmtoarea Taiwan pentru a sublinia angajamentul Europei faţă de libertatea navigaţiei în această zonă absolut crucială”, a insistat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.
„Taiwanul este crucial pentru Europa”, a declarat anterior Josep Borrell în deschiderea unei dezbateri în Parlamentul European la Strasbourg consacrată Chinei. „Este vorba despre strâmtoarea cea mai strategică din lume, în special în ceea ce priveşte comerţul: noi trebuie să fim prezenţi acolo prin operaţiuni de asigurare a libertăţii de navigaţie” a pledat el. „Taiwanul face parte în mod hotărât din perimetrul nostru strategic pentru a garanta pacea, pentru a ne apăra interesele”, a adăugat şeful diplomaţiei europene, citat de mass-media.
Probleme geopolitice
Această luare de poziţie a intervenit la mai puţin de zece zile după publicarea unui interviu al preşedintelui francez Emmanuel Macron, care – după o vizită oficială în China – a declarat că refuză o „logică de la bloc la bloc” în problema Taiwanului, şi a îndemnat Europa „să nu urmeze” SUA sau China.
China şi Taiwanul sunt guvernate separat din 1949, dar Beijingul consideră insula democratică drept una din provinciile sale şi nu exclude să recurgă la forţă pentru a-şi exercita suveranitatea asupra acesteia.
La două zile după vizita preşedintelui Macron în China, la începutul lui aprilie, o fregată de supraveghere franceză venind din Vietnam şi în drum spre Coreea de Sud a trecut prin Strâmtoarea Taiwan.
Această trecere prin „apele internaţionale, în conformitate cu libertatea de navigaţie”, a făcut parte dintr-o misiune de mult planificată, potrivit statului major al armatei franceze.
Forumul Lanting
Ambele maluri ale strâmtorii Taiwan aparţin Chinei şi este corect şi adecvat ca ea să-şi susţină suveranitatea asupra acestora, a declarat ministrul de externe chinez Qin Gang recentîn cadrul unui forum la Shanghai. El a avertizat Occidentul că ţara sa ‘nu va face nicio concesie’ în privinţa Taiwanului şi a denunţat totodată criticile occidentale ‘absurde’ care ar putea avea ‘consecinţe periculoase’, conform mass-media.
Qin a făcut aceste remarci la Forumul Lanting din Shanghai, în cadrul căruia au fost abordate o gamă largă de probleme, de la Ucraina la Taiwanul autonom, insulă în jurul căreia Beijingul a organizat luna aceasta trei zile de exerciţii militare, după ce preşedinta insulei, Tsai Ing-wen, s-a întâlnit cu şeful Camerei Reprezentanţilor din SUA, Kevin McCarthy, în California.
Forumul Lanting, iniţiat de Ministerul Afacerilor Externe al Chinei, este o platformă de comunicare şi schimburi de opinii între guvern, comunitatea de afaceri, mediul academic, mass-media şi public.
‘Auzim deseori afirmaţii stranii susţinând că China sfidează ordinea internaţională bazată pe reguli, că încearcă să modifice în mod unilateral statu quo-ul în strâmtoarea Taiwan prin forţă sau coerciţie’, a declarat Qin Gang.
‘Această logică este absurdă, iar consecinţele sale sunt periculoase’, a afirmat Qin în cadrul acestui forum diplomatic organizat la Shanghai, denunţând o ‘definire’ a statu quo-ului de către Occident care echivalează cu o ‘subminare a suveranităţii chineze’.
‘Persoanele imparţiale pot vedea cine este implicat în hărţuirea hegemonică şi cine în practici de înaltă ţinută’, a remarcat el. ‘Nu partea continentală a Chinei, ci forţele separatiste care militează pentru independenţa Taiwanului şi o mână de ţări sunt cele care încearcă să perturbe statu quo-ul’, a declarat Qin.
Presiuni chineze
Beijingul consideră Taiwanul – autoguvernat democratic – drept teritoriu al său, revendicare respinsă cu fermitate de către guvernul de la Taipei, şi denunţă sistematic întâlnirile la nivel înalt dintre taiwanezi şi oficiali străini.
Pe fondul acestei activităţi militare intense în jurul Taiwanului, Uniunea Europeană, SUA şi G7 au transmis un avertisment Beijingului, îndemnându-l să menţină statu quo-ul în strâmtoarea Taiwan, care separă teritoriul insular de China continentală.
Beijingul exercită presiuni militare şi economice puternice asupra Taipei de la venirea la putere a preşedintei Tsai Ing-wen în 2016.
China este nemulţumită de apropierea produsă în ultimii ani între autorităţile taiwaneze şi unele ţări occidentale, în special SUA, considerând aceasta drept o ameninţare la adresa integrităţii sale teritoriale, comentează AFP. ‘Nu vom face nicio concesie celor care încearcă să submineze suveranitatea şi securitatea Chinei. Oricine se joacă cu focul în problema Taiwanului se va arde în cele din urmă’, a avertizat Qin Gang.
Precedent lituanian
În ultimele luni s-a desfășurat o dispută caracterizată drept „interesantă” de presa occidentală, între Lituania, o națiune mică a Europei cu mai puțin de 3 milioane de locuitori, și China, superputerea mondială cu o economie care ar putea să o depășească în curând pe cea a Statelor Unite. Conflictul a mers până în momentul în care UE a sesizat Organizația Mondială a Comerțului cu privire la restricţiile comerciale impuse Lituaniei de către China, potrivit unei analize CNN.
Totul a început anul trecut, când Lituania a stârnit furia Beijingului de două ori în decurs de câteva luni. În primul rând, Lituania s-a retras din așa-numitul format „17+1”, prin care Beijingul a încercat încă din 2012 să creeze legături economice între China și 17 țări din centrul și estul Europei. Exemplul Lituaniei a fost urmat și de alte țări care au făcut parte din valul 2004 de aderare la NATO: Bulgaria, România, Slovenia, Estonia și Letonia. Acestea nu și-au trimis președinții sau prim-miniștrii în februarie 2021 la ceea ce China se aștepta și fie un summit „Xi + 17 lideri de stat”.
Având în vedere numeroasele interese de afaceri ale Chinei în regiune, în special așa-numita Inițiativă Belt and Road (BRI) axată pe proiecte de infrastructură, orice tip de respingere nu a fost privită cu ochi buni de regimul de la Beijing. Cum a înfuriat Lituania regimul lui Xi Jinping Ulterior, Lituania a devenit prima țară din Europa care a permis Taiwanului deschiderea unei misiuni diplomatice la Vilnius, o ambasadă de facto a țării, care să poarte numele de „Biroul de Reprezentare Taiwanez în Lituania”.
Răspuns dur
Controversa a fost mai ales legată de faptul că această misiune diplomatică a folosit denumirea „taiwanez”, sugerând că insula este o țară separată de China. În general, astfel de misiuni diplomatice din Europa și SUA folosesc denumirea „Taipei”, de la capitala Taiwanului, pentru a evita referințele care ar implica independența insulei față de China.
Ministerul de Externe al Taiwanului a declarat că deschiderea Biroului de Reprezentanță Taiwanez la Vilnius va reprezenta „un curs nou și promițător pentru relațiile bilaterale dintre Taiwan și Lituania”.
Mișcarea a înfuriat Beijingul, care a văzut-o ca pe un afront adus principiului „O singură China”. De altfel, Partidul Comunist Chinez insistă că Taiwanul este parte a Chinei, mai degrabă decât un teritoriu suveran independent, în ciuda faptului că cele două părți au fost guvernate separat timp de peste șapte decenii după un război civil chinez (1927-1949), încheiat după Al Doilea Război Mondial cu victoria comuniștilor în China continentală și refugierea Partidului Naționalist Chinez, Kuomintang, pe insula Taiwan.
Republica China, fondată după abolirea monarhiei și prăbușirea dinastiei Qing după Revoluția Xinhai din 1911, și-a continuat existența în Taiwan și, o lungă vreme, până la începutul anilor ’70, a fost recunoscută ca guvern legitim al Chinei de majoritatea comunității internaționale.
„O singură China”
China (n. red. – Republica Populară Chineză, denumirea oficială) consideră că Taiwanul (n. red. – Republica China) face parte din teritoriul său și sub politica sa „O singură China” refuză să aibă relații diplomatice cu orice țară care recunoaște guvernul taiwanez ca țară distinctă sau ca guvern legitim al Chinei. Totodată, Beijingul consideră declararea independenţei Taiwanului o linie roșie și a amenințat cu războiul în cazul în care acest lucru se întâmplă.
De regulă, țările care doresc o relație bilaterală cu China trebuie să recunoască politica diplomatică „O singură China”.
Lituania spune că noul birou din Taiwan nu are statut diplomatic formal și nu intră în conflict cu politica sa privind „O singură China”. Însă Beijingul a reacționat reducând imediat relațiile diplomatice cu Vilnius. „Guvernul chinez trebuie să reducă relaţiile diplomatice dintre cele două ţări pentru a-şi proteja suveranitatea, precum şi normele fundamentale ale relaţiilor internaţionale”, se arăt într-un comunicat din noiembrie 2021 al ministerului de externe de la Beijing. Lituania şi-a exprimat ulterior „regretul” după decizia Chinei. „Lituania îşi reafirmă adeziunea la politica «o singură China», dar în acelaşi timp are dreptul să-şi extindă cooperarea cu Taiwan, inclusiv prin înfiinţarea de misiuni non-diplomatice”, a precizat MAE lituanian într-un comunicat ca reacție la cel al Beijingului.