Preşedintele Ecuadorului, Guillermo Lasso, a decretat stare de urgenţă la nivel naţional pentru 60 de zile, în urma asasinării candidatului la preşedinţie Fernando Villavicencio. Statul sud-american se confruntă cu o epidemie de violență pe fondul creșterii producției de droguri din regiune și a războiului pentru influență între diferite grupări. Potrivit ultimelor sondaje, Fernando Villavicencio se clasa pe locul al doilea, cu aproximativ 13% din intenţiile de vot, în urma avocatei Luisa Gonzalez (26,6%)
Alegeri sub pază armată
Politicianul Fernando Villavicencio a fost împuşcat la finalul unui miting electoral organizat în capitala Quito. Într-un mesaj adresat naţiunii după o lungă reuniune a comitetului de securitate a statului, președintele conservator Lasso a anunţat că alegerile generale extraordinare vor avea loc pe 20 august, aşa cum era prevăzut, dar cu o desfăşurare de personal militar pe întreg teritoriul naţional ca parte a stării de urgenţă.
„În faţa pierderii unui democrat şi a unui luptător, alegerile nu vor fi suspendate. Ele trebuie să aibă loc, iar democraţia trebuie să fie consolidată. Acesta este cel mai bun motiv pentru a ieşi la vot şi a apăra democraţia, viaţa şi integritatea familiei ecuadoriene şi viitorul ţării’, a declarat preşedintele.
Ca urmare a crizei de securitate prin care trece Ecuadorul din cauza creşterii infracţionalităţii şi a violenţei crimei organizate, şeful statului decretase deja, de la sfârşitul lunii iulie, starea de urgenţă, tot pentru 60 de zile, în provinciile Manabi şi Los Rios, precum şi în municipiul Duran, în zona metropolitană Guayaquil.
Declararea stării de urgenţă, care, pe lângă desfăşurarea armatei pe străzi pentru a sprijini activitatea poliţiei, implică suspendarea unor drepturi fundamentale precum libertatea de întrunire şi inviolabilitatea domiciliului, a fost o măsură recurentă a preşedintelui ecuadorian pentru a atenua vârfurile de criminalitate.
Val de violențe
De câțiva ani, relatările privind asasinate comise de ucigaşi plătiţi sau de bande criminale au devenit un fapt obişnuit în Ecuador, o situaţie pe care guvernul o leagă în principal de crima organizată şi de traficul de droguri, care a devenit puternic în zona de coastă a ţării.
Preşedintele, care a decretat de asemenea trei zile de doliu naţional pentru pierderea lui Villavicencio, a afirmat că atacul „este o crimă politică ce capătă un caracter terorist”. „Nu avem nicio îndoială că este o încercare de sabotare a procesului electoral. Nu este o coincidenţă că s-a produs cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale”, a declarat Lasso. „Pentru cei care încearcă să intimideze statul, nu vom da înapoi, statul este ferm şi democraţia nu va ceda în faţa brutalităţii acestui asasinat. Nu vom preda puterea şi instituţiile democratice crimei organizate, chiar dacă aceasta este deghizată în organizaţii politice”, a adăugat el, citat de mass-media internațională, preluată de presa de la București.
Furtună politică
„Investigaţiile continuă şi vom aplica toată rigoarea legii pentru ca responsabilii, atât material cât şi intelectual, să suporte pedeapsa maximă”, a adăugat liderul sud-american.
Preşedintele a mulţumit pentru solidaritatea şi sprijinul internaţional şi a apreciat prezenţa la alegeri a unor misiuni de observare din partea unor organizaţii precum Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Statelor Americane (OSA).
La rândul său, preşedinta Consiliului Naţional Electoral (CNE), Diana Atamaint, a reiterat că „datele alegerilor prevăzute pentru 20 august rămân neschimbate, în conformitate cu mandatul constituţional şi legal, precum şi toate activităţile din calendarul electoral”. În acest scop, „forţele armate şi poliţia naţională vor spori securitatea în toate secţiile electorale, astfel încât alegerile să se desfăşoare în condiţii garantate”.
Şase persoane au fost arestate în cursul nopţii de miercuri sub suspiciunea de implicare în asasinarea candidatului la preşedinţia Ecuadorului.
Potrivit ultimelor sondaje, Fernando Villavicencio se clasa pe locul al doilea, cu aproximativ 13% din intenţiile de vot, în urma avocatei Luisa Gonzalez (26,6%), apropiată de fostul preşedinte de stânga Rafael Correa.
În ultimii ani, Ecuadorul se confruntă cu un val de violenţe legate de traficul de droguri care, în plin proces electoral, a provocat deja moartea unui primar şi a unui candidat la alegerile parlamentare.
Violențe majore
Statul sud-american este cutremurat periodic de violenţe între bande criminale ori carteluri de droguri. Recent, în penitenciarul Litoral din Ecuador, cel mai mare din țară, astfel de violențe s-au soldat cu zeci de morţi şi răniţi în rândul deţinuţilor și al ofițerilor.
„Numărul morţilor în confruntările care au avut loc de sâmbătă în interiorul penitenciarului Litoral, la Guayaquil (sud-vest), se ridică la 31, iar cel al răniţilor la 14”, a scris biroul procurorului general pe contul său de Twitter, redenumit „X”.
Parchetul anunţase anterior moartea a 18 deţinuţi în această închisoare aflată în unul dintre oraşele din vestul ţării cel mai grav afectate de violenţe şi trafic de droguri.
Din februarie 2021, închisorile din Ecuador au fost scena unor masacre repetate care s-au soldat cu peste 420 de morţi în rândul deţinuţilor, uneori decapitaţi sau arşi. Un recensământ recent a stabilit că în cele 36 de închisori din Ecuador, cu o capacitate de circa 30.000 de locuri, se află aproximativ 31.321 de deţinuţi, dintre care 3.245 de străini, majoritatea pentru trafic de droguri.
Ecuadorul este situat între Columbia şi Peru, cei doi principali producători mondiali de cocaină, iar capturile de droguri bat recorduri. Au ajuns la 455 de tone de când preşedintele Guillermo Lasso a venit la putere în mai 2021 şi 210 de tone de narcotice au fost confiscate în 2021, un record.