Conservatorul Kyriakos Mitsotakis, care a câştigat detaşat alegerile parlamentare organizate duminică în Grecia, este acuzat de subminarea statului de drept în Republica Elenă. Liderul formaţiunii Noua Democraţie (ND), prim-ministru din 2019 până la sfârşitul lunii mai 2023, se menține în funcția de premier. Partidul său şi-a asigurat o majoritate absolută de 157 din cele 300 de locuri de deputaţi.
Creștere economică
Primul său mandat a fost marcat de relansarea unei economii convalescente când a ajuns la putere, în 2019, după ani de planuri drastice de austeritate în cursul cărora ţara a pierdut un sfert din produsul intern brut (PIB). Anul trecut, creşterea economică a ajuns la 5,9%.
Conservatorul Kyriakos Mitsotakis, un aliat apropiat al lui Manfred Weber, şeful german al Partidului Popular European (PPE), a promis creşteri salariale, în timp ce costul vieţii şi veniturile mici rămân principalele preocupări ale grecilor.
Kyriakos Mitsotakis s-a angajat, de asemenea, să efectueze angajări masive în sectorul sănătăţii publice, care suferă de o lipsă flagrantă de mijloace din perioada crizei.
Însă, în martie, s-a confruntat cu un val de furie inedită de la preluarea puterii, după o catastrofă feroviară care a făcut 57 de morţi şi a fost imputată neglijenţelor grave din sistemele de semnalizare a trenurilor.
Moștenire politică
Provenit dintr-o mare familie politică şi în fruntea unui important patrimoniu imobiliar, aroganţa sa este subliniată de adversarii săi, în primul rând de liderul formaţiunii Syriza (stânga), Alexis Tsipras.
Provenit dintr-o dinastie politică cretană, Kyriakos Mitsotakis este fiul fostului prim-ministru Konstantinos Mitsotakis (1990-1993). Sora lui a fost printre altele ministru de externe. Unul dintre nepoţii săi este actualul primar al Atenei, altul i-a fost consilier apropiat până în 2022.
Absolvent al universităţii americane Harvard, Kyriakos Mitsotakis a avut o carieră de consilier financiar la Londra, în special în cadrul McKinsey, înainte de a prelua torţa politică a familiei.
Regim de forță
În ultimii patru ani, Mitsotakis a introdus noi măsuri de securitate, în primul rând prin întărirea forţelor de poliţie și a serviciilor de securitate. Mandatul său a fost, de asemenea, presărat de scandaluri, în special unul – răsunător – privind interceptarea ilegală a personalităţilor politice şi a jurnaliştilor cu ajutorul programului spion Predator.
Omniprezent pe reţelele de socializare, a dus o politică de comunicare agresivă, într-un peisaj media marcat de concentrarea marilor titluri şi canale de televiziune în mâinile marilor grupuri financiare.
El se confruntă, de asemenea, cu acuzaţii recurente de respingere a migranţilor spre Turcia vecină înainte ca aceştia să poată depune cererea de azil în Uniunea Europeană.
Kyriakos Mitsotakis a negat întotdeauna aceste practici, însă atestate de înregistrări video şi anchete detaliate ale principalelor media internaţionale.
După naufragiul mortal, pe 14 iunie, a unei ambarcaţiuni transportând sute de migranţi în largul coastei Peloponezului, Mitsotakis a luat apărarea pazei de coastă elene, acuzată de ONG-uri şi supravieţuitori pentru lentoarea intervenţiei.
El a apărat, de asemenea, o politică migratorie „echitabilă, dar strictă” şi a promis, în primăvară, că va extinde „zidul anti-migranţi” ridicat la frontiera terestră dintre Grecia şi Turcia.