Rusia a acuzat Japonia de ”militarizare nestăvilită”și de abandonarea deceniilor de politică pacifistă, relatează mass-media rusă, reacţionând la planul de modernizare a forțelor armate nipone anunţat recent de premierul japonez Fumio Kishida. ”Se poate vedea clar că Tokyo a pornit pe calea unei consolidări fără precedent a puterii sale militare, inclusiv achiziţionarea de potenţial de lovire”, consideră Ministerul de Externe rus într-o declaraţie.
Strategie niponă
Planul prezentat de premierul Kishida prevede dublarea cheltuielilor pentru apărare, până la aproape 2% din PIB, în cinci ani, ceea ce va plasa Japonia pe poziţia a treia în lume în privinţa cheltuielilor militare, după Statele Unite şi China.
”Aceasta este o respingere deschisă de către administraţia Kishida a dezvoltării paşnice a ţării, care a fost declarată constant de generaţiile anterioare de politicieni, şi o revenire pe calea militarizării nestăvilite”, indică declaraţia diplomaţiei ruse.
Potrivit Moscovei, această decizie a Japoniei va ”provoca în mod inevitabil noi provocări de securitate şi va conduce la creşterea tensiunilor în regiunea Asia-Pacific”.
Relaţiile între Tokyo şi Moscova au fost umbrite de disputa nesoluţionată asupra insulelor Kurile, capturate de trupele sovietice la finalul celui de-al Doilea Război Mondial şi revendicate de Japonia.
Axa Beijing-China
Până în data de 27 decembrie, în Marea Chinei de Est, se desfășoară exerciții militare navale comune ruso-chineze. Este pentru a treia oară în acest an când au loc manevre militare comune, într-un context internațional dominat de războiul din Ucraina.
Manevrele militare includ rachete și focuri de artilerie care vor avea loc în Marea Chinei de Est, la est de Shanghai, cu sudul Taiwanului, estul Japoniei și nordul Coreei de Sud.
„Obiectivul principal al exercițiilor este de a consolida cooperarea navală dintre Rusia și China, de a menține pacea și stabilitatea în regiunea Asia-Pacific”, se precizează într-un comunicat al ministerului rus al Apărării citat de Le Figaro.
Rusia a anunțat că va desfășura crucișătorul cu rachete Varyag, fregata Mareșal Șapoșnikov, precum și două corvete. Potrivit ministerului rus, China va trimite două distrugătoare, două nave de patrulare, o navă de aprovizionare și un submarin alimentat cu motorină. În ultimele luni, Rusia a încercat să-și consolideze legăturile cu țările asiatice, în special cu China, în fața sancțiunilor occidentale îndreptate împotriva sa, ca urmare a ofensivei sale împotriva Ucrainei. Moscova și Beijingul se prezintă ca o contragreutate geopolitică față de Statele Unite și aliații săi, notează Le Figaro.
De remarcat că fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev s-a întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jinping la Beijing, o vizită diplomatică surpriză după cum spun agențiile de presă. Cei doi au vorbit, printre altele, și despre conflictul din Ucraina. Dmitri Medvedev este acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate din Rusia. El a postat pe contul său Telegram mai multe imagini în care se pot vedea fețele zâmbitoare ale celor doi oameni politici. Dmitri Medvedev a declarat că a discutat cu Xi Jinping despre parteneriatul strategic ”fără limite” dintre cele două țări dar și despre Ucraina, fără a oferi detalii. În schimb a declarat că „discuțiile au fost utile”.
Rusia caută să dezvolte relații economice, politice și de securitate cât mai strânse cu China după ce războiul din Ucraina a schimbat relațiile sale cu Occidentul.
Amenințare serioasă
Coreea de Nord a denunţat noua strategie defensivă a Japoniei, calificând-o drept o „ameninţare serioasă” împotriva păcii internaţionale şi care „a schimbat în mod fundamental” mediul securităţii regionale, şi a avertizat cu o „acţiune reală” drept răspuns.
Săptămâna trecută, Japonia şi-a prezentat noua politică de apărare al cărei obiectiv este de a creşte considerabil capacităţile sale militare în următorii cinci ani – inclusiv capacitatea sa de contraatac – ca răspuns la ameninţări provenind dinspre două puteri nucleare, China şi Coreea de Nord.
„Japonia creează o gravă criză de securitate (…), adoptând o nouă strategie de securitate ce oficializează efectiv posesia de capacităţi de lovitură preventivă împotriva altor ţări”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Coreei de Nord într-un comunicat.
„Oficializarea noii linii de agresiune a Japoniei a schimbat în mod fundamental mediul de securitate în Asia de Est”, se spune în comunicat, retransmis de agenţia oficială KCNA.
Tokyo îşi va da seama că „această alegere (este) foarte periculoasă şi rea”, a mai declarat acest purtător de cuvânt, avertizând că Phenianul „va continua să-şi manifeste amploarea îngrijorării şi nemulţumirea prin acţiuni concrete”.
Noul document strategic al Japoniei avertizează că poziţiile militare ale Moscovei în Asia şi cooperarea ei cu China constituie „o puternică preocupare în materie de securitate”.
Strategie nipona
Guvernul nipon a adoptat recent noi linii directoare în domeniul apărării, care includ pentru prima dată posibilitatea dotării cu capacitatea de a ataca baze inamice în caz de ameninţare la adresa securităţii naţionale, precum şi o creştere-record a cheltuielilor militare.
Cabinetul condus de premierul Fumio Kishida a dat undă verde asupra a trei noi documente care reprezintă foaia de drum în domeniul apărării pentru următorul deceniu, după doi ani de negocieri marcate de controverse în interiorul coaliţiei de guvernare.
Principala noutate, numită în documente ”capacitate de contraatac”, stipulează că Japonia trebuie să dispună de mijloace militare pentru a lovi ţinte în teritoriu inamic ”în cadrul unor măsuri minim necesare de autoapărare”, pentru a face faţă la ceea ce autorii documentelor apreciază drept ”cel mai grav climat de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial”.
Documentele stabilesc trei condiţii în care pot fi realizate ”contraatacuri”: în cazul unei agresiuni împotriva Japoniei sau a unei ţări aliate care compromite supravieţuirea Japoniei, când nu există mijloace potrivite pentru a respinge un atac şi doar atunci când folosirea forţei este cât mai redusă cu putinţă.
Critici politice
Această măsură a generat numeroase critici din partea opoziţiei şi a experţilor juridici pentru că este dificil de încadrat în Constituţia niponă, care stipulează că ţara poate recurge la forţa militară doar pentru a se apăra şi că a renunţat la război ca modalitate de soluţionare a conflictelor internaţionale.
Japonia nu a mai dispus de capacităţi militare pentru a lovi ţinte inamice aflate la mare distanţă de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a adoptării unei Constituţii pacifiste şi a acordului bilateral de securitate cu SUA, ţară care garantează apărarea arhipelagului în faţa oricărei ameninţări la adresa teritoriului nipon.
Pentru a se dota cu aceste noi capacităţi, Japonia intenţionează să achiziţioneze armament ”standoff” sau de atac la distanţă, între care se remarcă drept noutăţi achiziţionarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Tomahawk, de producţie americană, şi dezvoltarea la nivel intern a rachetelor hipersonice, a rachetelor ghidate antinavă şi a dronelor de luptă.
Noua foaie de drum niponă în materie de apărare este menită să se adapteze ascensiunii militare a Chinei, definită drept ”o provocare strategică fără precedent”, constantelor lansări de rachete efectuate de Coreea de Nord şi invaziei Ucrainei de către Rusia, ţară cu care Japonia are dispute teritoriale.
Noua strategie de apărare are ca obiectiv creşterea cheltuielilor militare în Japonia între 2023 şi 2027 cu până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce ar aduce Japonia la nivelul ţărilor membre ale NATO. De decenii, cheltuielile militare ale Japoniei reprezentau sub 1% din PIB.