După ce a scufundat gloria geopolitică franceză în nisipurile Saharei, preşedintele francez Emmanuel Macron bate la ușa Asiei Centrale. Liderul de la Paris se va deplasa miercuri şi joi în Asia Centrală, unde China, Europa şi Turcia îşi avansează pionii împotriva Rusiei, o fostă putere tutelară cu o influenţă contestată, se arată într-o analiză a mass-media internațională.
Ambiții geopolitice
El îşi reia astfel cursul agendei după un turneu surpriză în Orientul Mijlociu pe 24 şi 25 octombrie, pe fondul conflictului dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas.
Şeful statului francez este aşteptat să viziteze două dintre cele cinci foste republici sovietice din Asia Centrală – Kazahstan, principala putere economică a regiunii, şi Uzbekistan, ţară dornică să-şi accelereze deschiderea după 25 de ani de izolare.
Vizita are două obiective declarate: participarea la „diversificarea” legăturilor lor strategice şi economice şi consolidarea prezenţei Europei, prin semnarea de contracte.
Franţa intenţionează, de asemenea, să valorifice interesul său de lungă durată în regiunea în care Francois Mitterrand a fost primul şef de stat european aflat în vizită – Kazahstan în 1993 şi Uzbekistan în 1994 – la scurt timp după destrămarea Uniunii Sovietice.
„Pentru noi, provocarea este să continuăm să fim prezenţi în această zonă pe care o cunoaştem şi cu care lucrăm de mult timp”, alături de Uniunea Europeană (UE) şi „partenerii noştri americani”, a transmis Palatul Elysee.
Concurență puternică
Preşedintele Joe Biden s-a întâlnit cu cei cinci lideri din Asia Centrală în septembrie la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Toţi au în vedere declinul omnipotenţei ruseşti în regiune, pe fondul războiului din Ucraina, chiar dacă Moscova rămâne un partener economic şi militar esenţial al republicilor din Asia Centrală.
În această cursă pentru influenţă, China vecină, cu proiectul său major de infrastructură ‘Noile drumuri ale mătăsii’, a luat un avans.
Dar UE acţionează, de asemenea, pentru a se stabili în regiune, la fel ca şi Turcia lui Recep Tayyip Erdogan, care este aşteptat vineri în Kazahstan.
Emmanuel Macron, însoţit de miniştrii industriei şi comerţului exterior şi de aproximativ cincisprezece şefi de companii, inclusiv directorii executivi ai EDF, Suez şi Orano, va lucra, prin urmare, pentru a consolida parteneriatul economic cu Kazahstanul – unde Franţa este al cincilea investitor străin, înaintea Chinei – şi pentru a-l dezvolta pe cel cu Uzbekistanul.
Preşedinţia franceză promite „anunţuri de contracte” în sectoarele energiei, apei, transportului urban şi aeronauticii.
Planuri nucleare
Franţa, lider mondial în privinţa energiei nucleare civile, urmează să participe la proiectul primei centrale nucleare din Kazahstan, a cărei construcţie trebuie decisă prin referendum până la sfârşitul anului.
Reprezentanţi ai Biroului de Cercetare Geologică şi Minieră (BRGM) vor călători, de asemenea, în această zonă bogată în metale critice, care sunt esenţiale pentru tranziţia energetică.
Acest subiect a figurat în capul agendei şi în timpul vizitei preşedintelui kazah Kassîm-Jomart Tokaev şi a preşedintelui uzbec Şavkat Mirzoev la Paris în noiembrie 2022, a reamintit Palatul Elysee.
Specialistul în uraniu Orano intenţionează, de asemenea, să-şi extindă activităţile în Kazahstan, unde operează deja o mină, şi în Uzbekistan, unde unul dintre principalii furnizori ai acestei ţări, Niger, devine din ce în ce mai imprevizibil după lovitura de stat din iulie.
Dincolo de această deschidere geopolitică, scena politică rămâne blocată în Kazahstan, în ciuda venirii la putere a preşedintelui Tokaev. În ianuarie 2022, revoltele au fost suprimate sângeros şi s-au soldat oficial cu 238 de morţi.
Iar în Uzbekistan, cea mai populată ţară din Asia Centrală, cu aproximativ 35 de milioane de locuitori, preşedintele Mirzoev nu are parte de nicio contestare.
Chiar dacă şi-a scos ţara din izolare după anii duri ai temutului Islam Karimov, al cărui slujitor loial era, el nu a pus capăt tendinţei autoritare a regimului: în iulie 2022, 21 de persoane au fost ucise în proteste rare care au degenerat.