Suedia își menține refuzul de a extrăda activiștii kurzi, acuzați de activități teroriste împotriva Turciei, precum și foști înalți ofițeri militari turci, suspectați de Ankara că au fost implicați în tentativa de lovitură militară din Turcia din 2016, aceștia primind azil ulterior politic în Finlanda și Suedia, au declarat surse diplomatice turce, citate de politicaexterna.ro. Alegerile prezidențiale din Turcia din 2023 complică relațiile turco-suedeze, Erdogan adoptând o poziție cât mai dură din motive electorale interne.
Vânătoare de ofițeri
La scurt timp după evenimentele din 2016, autoritățile de la Ankara, cu implicarea masivă a serviciului secret turc MIT, au declanșat o adevărată ofensivă la nivel internațional pentru arestarea persoanelor suspectate de legături cu mișcarea Hizmet, acuzată că a pus la cale o lovitură de stat. Printre aceștia s-au numărat și mulți oficiali turci, militari și civili, care au lucrat anterior în structurile internaționale ale NATO. O parte dintre aceștia au primit refugiu în Suedia și Finlanda, state care au devenit rapid adevărate centre ale opoziției față de conducerea actuală de la Ankara.
Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, nu a putut confirma, după o întâlnire cu omologul său turc Mevlut Cavusoglu, că țara sa va finaliza procesul de aderare la NATO în 2023, dar a spus că s-au înregistrat progrese în acest sens.
„Am avut o [întâlnire] bilaterală foarte bună ieri între Suedia, Finlanda și Turcia și am simțit după această întâlnire că există progrese. Mergem înainte”, a spus diplomatul suedez, subliniind că nu dorește să nominalizeze o dată anume pentru aderare.
Billstrom a reamintit că, pentru ca Suedia să devină membră NATO, ar trebui să-și îndeplinească obligațiile din memorandumul trilateral, încheiat cu Ankara și Helsinki, iar parlamentul turc trebuie să ratifice protocolul de aderare.
Vizită strategică
Înalt diplomatul suedez a mai spus că plănuiește o călătorie la Ankara pentru a se întâlni cu omologul său turc Mevlut Cavusoglu, lucru confirmat neoficial de diplomația turcă.
Anterior, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că doar două dintre cele 30 de țări membre NATO, Ungaria și Turcia, nu au ratificat protocolul privind aderarea Suediei și Finlandei.
După cum a declarat anterior liderul turc Recep Tayyip Erdogan, Stockholm a promis extrădarea „a peste 70 de persoane implicate în activități teroriste”. Ankara a cerut, de asemenea, interzicerea organizațiilor cu legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care îl consideră o structură teroristă. Turcia a cerut, de asemenea, ridicarea tuturor restricțiilor la exportul de echipamente militare impuse în 2019.
Opoziție dură
La 18 mai, Finlanda și Suedia au solicitat aderarea la NATO, cu toate acestea, oferta lor de intrare a fost imediat respinsă de Ankara. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu președintele finlandez Sauli Niinisto și cu prim-ministrul suedez Magdalena Andresson și cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg pe 28 iunie, înaintea summitului NATO găzduit de Madrid. Discuțiile au condus la un memorandum privind aderarea Suediei și Finlandei la NATO, care urmează să fie ratificat de toate statele membre ale blocului.
„Noi am arătat clar că suntem gata acum să înfruntăm toate provocările, suntem gata să furnizăm, când devenim membrii deplini, mai multă securitate pentru Europa, pentru lume dar, în mod deosebit, noi venim de asemenea cu echipament bun, cu trupe bine antrenate să întărim flancul nordic”, a declarat oficialul suedez, miercuri, la Palatul Parlamentului, în ziua a doua a Ministerialei NATO.