„Este destul de dificil să faci aprecieri în termeni diplomatici asupra discuției. Ea începe din start cu acuzații la adresa Ucrainei. Iar acuzațiile se referă la încercările Kievului de a-și apăra țara. Putin face referință la declarația lui Zelenski, despre intențiile Ucrainei de accesa arma nucleară. De fapt, dacă ne ducem spre discursul lui Volodymyr Zelenski la care se face referință, vedem clar că este vorba de garanții de securitate pentru țara pe care o reprezintă: „Dacă consultările nu vor avea loc din nou sau dacă nu se vor lua decizii pe statul nostru în baza garanțiilor de securitate, Ucraina va avea tot dreptul să creadă că Memorandumul de la Budapesta nu funcționează și toate pachetele de decizii din 1994 sunt puse sub semnul întrebării” a declarat pentru politicaexterna.ro Angela Grămadă, președinta think-tankului românesc Asociația „Experts for Security and Global Affairs” (ESGA), fondat în anul 2014.
Și aici putem merge un pic mai departe, și să ne uităm la doctrina militară a Federației Ruse, care spune că armele nucleare pot fi folosite ca element de descurajare, dar și de utilizare dacă acest lucru reprezintă o amenințare pentru existența statului rus. Ucraina nu a pus niciodată problema în termeni de a amenința existența statului rus. Nici înainte și nici după 24 februarie 2022” a completat președinta ESGA.
Dezinteres pentru Macron
„De asemenea, Vladimir Putin mai vorbește despre Acordurile de la Minsk. Aici sunt două momente la care aș atrage atenția, doar că unul dintre ele va putea fi înțeles mai degrabă de un vorbitor nativ de limbă rusă. Se simte plictiseală în vocea lui Putin atunci când menționează aceste Acorduri, semn că ele nu mai contează. Și nu contează nu neapărat pentru partea ucraineană, ci pentru partea rusă, pentru că decizia este demult luată și pare să fie definitivă. La data discuției încă speram că războiul nu se va întâmpla. Vocea președintelui rus denotă mult dezinteres pentru ceea ce afirma președintele Macron.
Revenind la Acorduri, partea ucraineană a refuzat să discute în termenii impuși de Kremlin, pentru că aceștia afectau suveranitatea și integritatea teritorială a acestei țări. Zelenski nu a declarat că va veni cu o propunere proprie de transformare a documentelor, iar Putin știa despre ceea ce s-a întâmplat pe 10 februarie 2022 și anume că la Berlin a avut loc o nouă rundă de negocieri în cadrul formatului Normand la care au participat consilierii celor patru șefi de state participante. Discuțiile au durat peste nouă ore și nu au fost obținute rezultate pozitive pentru procesul de negociere. Atunci s-a convenit ca discuțiile să continue, nu să vină partea ucraineană cu propuneri care să facă acceptabile pentru ei înșiși Acordurile de la Minsk ” a punctat experta.
Anumite condiții
„Și Macron a făcut o afirmație interesantă cu privire la Acorduri: ”Sunt aplicabile dacă sunt îndeplinite anumite condiții.” Și aici mi-aș fi dorit să înțeleg mai bine sau să aflu detalii dacă președintele Macron se referă la ordinea pașilor care trebuiau a fi îndepliniți sau strict la locul și rolul separatiștilor în discuții. Răspunsul lui Putin sugerează că anume acest lucru, adică separatiștii, îl deranjează pe omologul său francez, nu neapărat ordinea și logica pașilor următori (de exemplu, cei propuși de Steinmeier) și tot el mai menționează că acești separatiști au făcut tot ce trebuia sub presiunea Moscovei ca să se ajungă la un rezultat constructiv. Și știm cu toții ce înseamnă constructiv la Moscova. Faptul că președintele Macron insistă că Acordurile de la Minsk sunt un spațiu de discuție cu Kremlinul, dar nu cu separatiștii, este o înțelegere clară a faptului că astfel de tranzacții nu vor fi acceptate de un stat democratic, adică de Ucraina.
Acesta este momentul în care furia lui Putin iese la iveală și în care se face referință la incendiile de la Odessa din mai 2014, acuzând guvernarea de la Kiev că a acaparat puterea în urma unei lovituri de stat.
Dar, pentru a fi corecți, amintim că guvernarea nu s-a schimbat în mai, dar în februarie, după ce Ianucovici a părăsit țara. A existat o conducere interimară, după care au fost organizate alegeri libere.
Discuția continuă tot cu separatiștii în prim plan, Putin susținând că aceștia ar fi răspuns la propunerile Kievului, dar nu au mai primit la rândul lor un alt răspuns. Macron susține altceva, că separatiștii nu răspunseseră de două zile încercărilor Kievului de a continua discuțiile.
Finalul discuției este la fel de interesant. Putin devine din nou plictisit de discuție și vorbește nu neapărat în termeni diplomatici despre cum ar fi trebuit Occidentul să pună presiune pe Kiev pentru a obține cedări. Macron recunoaște că s-au făcut presiuni maxime asupra Ucrainei. Cred că aici deja nu mai trebuie să ne mirăm de ce în anumite momente retorica Kievului și a liderului ucrainean nu mai este atât de prietenoasă cu cei care au încercat să îi ofere un exit lui Putin din această situație extrem de volatilă și incertă, inclusiv pentru viitorul Rusiei” a mai precizat Angela Grămadă, președinta think-tankului românesc Asociația „Experts for Security and Global Affairs” (ESGA), fondată în anul 2014.