130 de soldați români au fost desfășurați pe frontul din Kosovo, numărul ostașilor din contingentul militar român desfășurat în Balcanii de Vest ajungând la 210, relatează surse MApN. Aceștia participă la operaţiunea NATO – KFOR din Kosovo, contingentul suplimentar făcând parte din rezerva strategică la dispoziţia SACEUR a NATO.
Mobilizare românească
Decizia de creştere a efectivelor româneşti a fost luată ca urmare a autorizării de către Consiliul Nord-Atlantic a suplimentării forţelor pentru gestionarea situaţiei curente din Balcanii de Vest, iar subunitatea românească, de nivel companie, face parte din rezerva strategică la dispoziţia SACEUR în cadrul operaţiei NATO KFOR din Kosovo, precizează sursele citate.
România şi-a asumat, ca aliat al NATO şi stat membru al Uniunii Europene, angajamentul de a contribui cu forţe şi mijloace militare la efortul de menţinere a unui mediu stabil de securitate în regiunea Balcanilor de Vest.
În acest moment, ţara noastră are dislocaţi în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest peste 480 de militari, dintre care aproximativ 270 în Bosnia şi Herţegovina, ţara noastră fiind unul dintre cei mai importanţi contributori cu trupe la operaţia UE EUFOR ALTHEA din această ţară, la care asigură funcţia de şef de stat major, de nivel general de brigadă.
Structurile militare ale Ministerului Apărării Naţionale participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional se află sub comanda operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite „General Ioan-Emanoil Florescu”.
Comandament turcesc
Turcia a preluat pentru prima dată comanda KFOR, forţa NATO de menţinere a păcii în Kosovo, transmite AFP, remarcând contextul tensiunilor în creştere între albanezii kosovari şi sârbi. Timp de un an, comandantul celor 4500 de militari din 27 de ţări va fi generalul turc Ozkan Ulutas.
Cu ocazia ceremoniei de preluare a comenzii, el a declarat că este „conştient de răspunderea care îi este pusă pe umeri în perioada sensibilă prin care trece Kosovo”.
În 24 septembrie, un comando paramilitar de sârbi kosovari a ucis un poliţist din republica proclamată de etnicii albanezi, recunoscută de o mare parte a comunităţii internaţionale, însă nu şi de Serbia şi de alte ţări, inclusiv cinci state din Uniunea Europeană, printre care şi România și Grecia.
Poliţia din Kosovo a atacat grupul respectiv, care se refugiase într-o mănăstire a Bisericii Ortodoxe Sârbe, şi a doborât trei sârbi, a arestat alţi trei, în timp ce restul au reuşit să scape.
Cele 24 de ore de violenţe au creat cele mai mari tensiuni din ultimii ani între Priştina şi Belgrad, reaminteşte AFP. Criza a fost prelungită de prezenţa în cadrul comandoului a unuia din cei mai influenţi lideri politici sârbi din nordul Kosovo, Milan Radoicic, considerat apropiat de puterea din Serbia.
După atac, NATO a comunicat că este gata să întărească KFOR, desfăşurând în Kosovo încă 600 de militari britanici. KFOR este prezentă pe teritoriul respectiv încă din timpul războiului din 1998-1999.
Alegeri anticipate
Preşedintele Serbiei, naţionalistul Aleksandar Vucic, a anunţat organizarea de alegeri anticipate pentru 17 decembrie ca răspuns la demonstraţiile împotriva corupţiei, criminalităţii şi problemelor economice. ”Serbia este într-un moment de cotitură, să spună cetăţenii ce fel de politică vor”, a declarat joi seară şeful statului sârb.
Vucic, aflat la putere din 2012, vorbise despre posibilitatea organizării de alegeri în martie 2024, dar mai multe partide de opoziţie, care au semnat un acord de colaborare, au cerut ca scrutinul să aibă loc în acest an.
Aceste formaţiuni au chemat la proteste săptămânale, la care au participat uneori sute de mii de cetăţeni, sub sloganul „Serbia fără violenţă”, de când două atacuri armate care au avut loc în luna mai s-au soldat cu 18 morţi, în majoritate copii.
Vucic a condamnat invazia rusă din Ucraina, dar nu s-a alăturat sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, deşi Serbia are statut de candidat la aderare.
Conflictul cu Kosovo, unde tensiunea şi violenţa au crescut de anul trecut, a marcat o bună parte a agendei politice din ultimele luni.
Aflat la putere din 2012, Partidul Progresist Sârb (SNS) condus de Vucic a câştigat din nou alegerile din aprilie 2022 şi controlează 151 din cele 250 de mandate din parlament şi are, de asemenea, sprijinul altor 15 deputaţi.
Opoziţia dispune de 84 de mandate, dar în aproape jumătate din cazuri este vorba despre deputaţi ai dreptei antieuropene care nu susţin blocul de opoziţie care a semnat acordul de colaborare.
Alegerile anticipate sunt un eveniment comun în Serbia, notează dpa, care adaugă că Vucic conduce ţara cu o mână de fier, iar mare parte din mass-media, sistemul judiciar şi birocraţie se află sub controlul unor aliaţi şi susţinători apropiaţi ai preşedintelui.
Război în Balcani
Atacul asupra poliţiei kosovare, comis la 24 septembrie în satul nordic Banjska de către sârbi kosovari înarmaţi, a readus problema Kosovo pe agenda internaţională. Aproximativ 30 de paramilitari sârbi kosovari au organizat o ambuscadă împotriva unei patrule a poliţiei kosovare în satul Banjska din nordul Kosovo la 24 septembrie. Ei s-au baricadat apoi într-o mănăstire ortodoxă din apropierea graniţei nordice cu Serbia, într-un schimb de focuri care a durat ore întregi. Atacul s-a soldat cu moartea unui ofiţer de poliţie kosovar şi a trei atacatori.
Uciderea poliţistului a scos la suprafaţă ani de neîncredere şi resentimente, în timp ce un război al cuvintelor între Belgrad şi Pristina, zile de doliu concurente şi apeluri la sancţiuni au deteriorat şi mai mult relaţiile deja fracturate, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul publicat în această săptămână, preluat de mass-media de la București.
Guvernul kosovar a acuzat Belgradul că a sprijinit întreaga operaţiune, premierul Albin Kurti scriind că armele şi echipamentele folosite în atac au fost „fabricate de producătorii de arme militare de stat sârbi”. Belgradul neagă acest lucru, acuzând în acelaşi timp Pristina de discriminare împotriva populaţiei sârbe din Kosovo.
Ca răspuns la atacul mortal, NATO a trimis trupe suplimentare în Kosovo. Două sute de soldaţi britanici au sosit la Pristina pentru a întări misiunea de menţinere a păcii a NATO, KFOR, au anunţat pe 6 octombrie Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării de la Londra. Aceştia se vor alătura contingentului britanic de 400 de soldaţi aflat deja în Kosovo, în cadrul unui exerciţiu anual.
Ministerul german al Apărării a declarat că o companie de 155 de soldaţi suplimentari va fi desfăşurată în Kosovo timp de un an, începând cu aprilie 2024. Cu toate acestea, extinderea a fost decisă independent de recentele escaladări din regiune. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a avertizat vineri că „situaţia este atât de tensionată încât NATO a mărit” desfăşurarea KFOR, misiunea sa în Kosovo, care are în prezent aproximativ 4.500 de soldaţi.
Pregătiri militare
Între timp, Statele Unite au avertizat în legătură cu „o amplă desfăşurare militară sârbă de-a lungul graniţei cu Kosovo” şi au cerut „Serbiei să retragă aceste forţe de la graniţă”. Întărirea „include o desfăşurare fără precedent de artilerie sârbă avansată, tancuri, unităţi de infanterie mecanizată. Credem că aceasta este o evoluţie foarte destabilizatoare”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby.
În urma avertismentului, Casa Albă a declarat că Belgradul a început să îşi retragă trupele de la graniţă.
Negociatorul Parlamentului European pentru Serbia, Vladimir Bileik, a declarat că situaţia de pe teren se agravează grav şi că în Kosovo nu s-a mai văzut o asemenea violenţă în ultimii 10 ani.
„Ambele părţi au o responsabilitate uriaşă de a reveni la dialog”, a declarat Bileik. El a adăugat că dialogul a devenit mai dificil de când Albin Kurti a devenit prim-ministru al Kosovo. „Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu exactitate şi avem nevoie de fapte obiective. Destabilizarea Balcanilor convine Rusiei lui Putin. Singura soluţie este să ne întoarcem la masa negocierilor şi la dialog”, a declarat Bileik.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, într-un comunicat citat de agenţia Ria Novosti, că violenţele din Kosovo sunt „consecinţa directă şi imediată” a dorinţei premierului Kurti de a „provoca un conflict şi de a-i elimina pe sârbi de pe teritoriul regiunii”. Zaharova a adăugat că presiunile lui Kurti pentru recunoaştere „aduc întreaga regiune balcanică într-un abis periculos”. Rusia nu recunoaşte independenţa Kosovo.
Efecte în Balcani
Tensiunea a declanşat în Bosnia-Herţegovina (BiH) îngrijorarea că un conflict mai amplu s-ar putea extinde în ţară. În luna iunie, adjunctul adjunctului secretarului american pentru Balcani, Gabriel Escobar, a avertizat în cadrul Consiliului Atlantic că „dacă nu există o dezescaladare imediată, există pericolul transformării crizei din Kosovo într-un conflict regional”.
Preşedintele Republicii Srpska (RS), Milorad Dodik, a subliniat în iulie sprijinul său pentru „provincia din sudul Serbiei” şi a acuzat comunitatea internaţională că a confiscat Kosovo de la Serbia. Dodik a declarat că „Republika Srpska este pregătită să lupte cu Serbia pentru Kosovo”, a adăugat el.
Statutul Kosovo este una dintre problemele de politică externă asupra cărora cele trei grupuri etnice din Bosnia-Herţegovina sunt în dispută. Sârbii bosniaci susţin pe deplin poziţiile Belgradului, în timp ce opinia predominantă în rândul bosniacilor şi croaţilor este că Kosovo este un stat independent de facto.
În cadrul reuniunii Comunităţii Politice Europene de la Granada din 5 octombrie, preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a cerut liderilor să impună sancţiuni împotriva Serbiei, argumentând că Belgradul se află în spatele atacurilor mortale. Într-un interviu acordat agenţiei EFE, ea a declarat că „este foarte clar că [preşedintele sârb] Aleksandar Vucic şi Serbia acţionează ca reprezentanţi ai lui Putin în regiunea noastră şi că vor să readucă Europa în întunecaţii ani ’90”.
În urma atacului, comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a făcut apel la Kosovo şi Serbia să reducă tensiunile şi să revină la dialog în timpul vizitei sale în capitala albaneză Tirana, la 6 octombrie.
Varhelyi şi Baerbock au participat la o reuniune ministerială a ţărilor din Balcanii de Vest în cadrul Procesului de la Berlin, o iniţiativă promovată de Germania în 2014 pentru a promova cooperarea în regiune şi aderarea acestora la Uniunea Europeană.
Comisarul a cerut ca autorii atacului, dintre care majoritatea au fugit în Serbia, să fie aduşi în faţa justiţiei şi a solicitat o cooperare deplină şi necondiţionată din partea sistemului judiciar din Serbia.â
Asociere criminală
Între timp, un tribunal din Belgrad a ordonat, la 4 octombrie, eliberarea condiţionată a lui Milan Radoicic, presupusul lider al paramilitarilor din atac.
Radoicic însuşi a declarat că a înfiinţat grupul armat fără ştirea Serbiei. Însă el a negat acuzaţiile care i se aduc, printre care se numără „asociere criminală”, infracţiuni de securitate publică şi faptul că a transportat şi depozitat arme şi muniţii în Kosovo. El trebuie să se prezinte de două ori pe lună la autorităţi. Radoicic, în vârstă de 45 de ani, este un om de afaceri şi fostă figură influentă a autorităţii sârbe din Kosovo.
Între ianuarie şi ziua atacului, Radoicic a procurat armele din Bosnia-Herţegovina vecină şi le-a transportat şi depozitat în „locaţii nespecificate” din Kosovo, a precizat instanţa într-un comunicat.
Între timp, preşedintele kosovar Osmani a declarat că ţara sa doreşte ca Radoicic şi ceilalţi terorişti să fie predaţi Republicii Kosovo, astfel încât să se poată face o justiţie reală.