„În următoarele câteva săptămâni, Comandantul Suprem Aliat va prezenta aliaților noua generație de planuri militare ale NATO” și „vom găsi împreună răspunsuri legate de o prezență maritimă mai pronunțată” în Marea Neagră, a declarat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, într-un interviu acordat mass-media de la București. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a sosit la Kiev în prima sa vizită în Ucraina de când Rusia şi-a declanşat invazia împotriva acestei ţări în februarie 2022, au declarat surse oficiale NATO și de la Kiev.
Întâlniri secrete
Stoltenberg a adus un omagiu soldaţilor ucraineni căzuţi la datorie la memorialul amenajat lângă un zid al Mănăstirii Sf.Mihail din centrul Kievului. Agenda vizitei sale nu a fost făcută publică. Surse NATO au declarat că întâlnirile planificate vor fi ţinute în secret din motive de securitate. Înaltul oficial NATO a declarat că sprijină aderarea Ucrainei la NATO, susținând planul de pace al președintelui Zelenski.
Încă de la începutul războiului declanşat de Rusia, Stoltenberg a fost considerat un susţinător neobosit al Ucrainei şi a pledat în permanenţă pentru noi livrări de arme către forţele armate ucrainene.
La rândul său, Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, a declarat, într-un recent interviu, că „în următoarele câteva săptămâni, Comandantul Suprem Aliat va prezenta aliaților noua generație de planuri militare ale NATO” și „vom găsi împreună răspunsuri legate de o prezență maritimă mai pronunțată” în Marea Neagră.
„Zona Mării Negre este o zonă importantă, strategic relevantă pentru NATO, evident relevantă pentru țările riverane și pentru partenerii NATO din zona Mării Negre (…). De aceea, atunci când noi spunem că nu va rămâne niciun centimetru pătrat de teritoriu aliat neprotejat, suntem foarte serioși și asta înseamnă că trebuie să găsim și suntem într-un proces activ de găsire de soluții care să fie croite în funcție de specificul fiecărei zone și regiuni din teritoriul aliat”.
Contur strategic
„Prin venirea Finlandei și curând a Suediei, în zona Mării Baltice și a zonei Mării Nordului, s-a modificat conturul strategic. Vom acționa în consecință. Zona Mării Negre rămâne complicată și, evident, este un specific al Mării Negre: ocuparea Crimeei, războiul care continuă, Convenția de la Montreux.
Asta nu înseamnă că NATO nu va avea un răspuns adecvat naval, aerian, cibernetic, terestru, congruent, coerent. Multi-domeniu, cum spunem noi la NATO, pentru a răspunde provocărilor din zona Mării Negre.
Și vreau să transmit un mesaj și pentru companiile care au interes în a investi, de exemplu, în zona de energie din offshore-ul teritoriului românesc, că și platoul continental, teritoriul românesc în zona Mării Negre, este protejat de către NATO si vom găsi împreună cu Comandantul Suprem Aliat, cu aliații, răspunsuri care să fie legate de o prezenta maritimă mai pronunțată.
Dar, repet, ar trebui să ne gândim de o manieră integrată la răspunsul nostru. În următoarele câteva săptămâni, Comandantul Suprem Aliat va prezenta aliaților noua generație de planuri militare ale NATO. Cea mai mare transformare a modului în care vedem apărarea și descurajarea din istoria recentă a Alianței.
Ele vor ține cont exact de specificul fiecărei zone. Sudul Europei are un specific, nordul european specific, Marea Neagră are un specific specific, Marea Adriatică are un specific (…)
Deci, să dam un semnal extrem de clar că România nu are probleme de securitate din punct de vedere convențional, traditional, militar. Pentru asta este NATO.
România are și avem probleme în alte zone care nu sunt legate direct de dimensiunea militară propriu- zisă, cât mai degrabă de reziliența societală, forța economică, de modul în care noi, ca romani suntem, avem încredere unii în alții, in instituțiile noastre, deci mai degrabă cred că efortul trebuie concentrat evident pe apărare și descurajare, trebuie s-o facem, dar aici este NATO. Încă o dată: nu pot spune tot ceea ce face NATO si tot ceea ce gândim si pregătim, dar România este sigură. Interesele României sunt sigure împreuna cu NATO si vom găsi răspunsuri adecvate și pentru zona Mării Negre.”
Eșec F-16 pentru Kiev
Bundestagul a exclus furnizarea de avioane de vânătoare F-16 către Ucraina. Acest lucru este valabil și pentru participarea contingentului militar european la războiul împotriva Federației Ruse, transmite președintele comisiei de apărare a Bundestagului, Struck Zimmermann, relatează Bild.
Potrivit ei, acest lucru se datorează faptului că „piloții ucraineni nu pot învăța rapid pe avioane de vânătoare occidentale”. „Cu MIG-urile, e altceva. Acesta este stocul sovietic, ele pot fi folosite imediat”, a spus oficialul german.
Președintele comitetului de apărare a vorbit categoric despre participarea trupelor europene la războiul împotriva Rusiei pe teritoriul Ucrainei. „Nu vor exista forțe terestre în Ucraina. Niciun soldat german sau european nu va pune piciorul pe pământ ucrainean”, a spus oficialul german.
Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a purtat anterior discuții cu șeful Pentagonului american, Lloyd Austin, în timpul cărora a cerut furnizarea de avioane de vânătoare F-16 occidentale. Reamintim că, dintre toate avioanele, Ucraina vrea să obțină exact F-16. Forțele de la Kiev au invocat versatilitatea lor – piloții ar putea efectua atât misiuni de luptă, cât și ar putea consolida apărarea.
Rusia amenință
Unul dintre obiectivele campaniei militare a Rusiei în Ucraina este de a împiedica aderarea ţării la NATO, a declarat Kremlinul, într-un comentariu legat de vizita de joi la Kiev a secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
‘În caz contrar, aceasta ar reprezenta o ameninţare serioasă la adresa securităţii ţării noastre’, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică, telefonică. Întrebat despre perspectivele Kievului de a adera la NATO, Kremlinul s-a limitat să spună că nu are nicio evaluare în acest sens.
Stoltenberg şi-a început această vizită neanunţată într-un moment crucial al invaziei ruse lansate acum aproape 14 luni, care a ucis mii de oameni, a dezrădăcinat milioane de persoane, a distrus oraşe şi a devastat economia ucraineană.
După ce a rezistat unei ofensive ruse de iarnă şi de primăvară, care nu a făcut decât mici progrese în est, Ucraina speră acum să recupereze terenurile din sud şi est printr-o contraofensivă în următoarele săptămâni sau luni.
NATO a subliniat în numeroase ocazii că, la nivel de organizaţie, nu se află în război cu Rusia, în pofida asistenţei concrete şi a sprijinului material neletal pe care îl oferă, inclusiv combustibil, provizii medicale, sisteme mobile de sateliţi şi poduri de pontoane.
Ucraina a solicitat oficial să adere la Alianţă în septembrie trecut, după ce Rusia a anexat patru regiuni ucrainene pe care trupele sale le-au ocupat parţial, şi aspiră să obţină o foaie de parcurs de la liderii aliaţi la summitul Organizaţiei de la Vilnius, preconizat pentru luna iulie 2023.
Documente secrete
Documentele secrete ale serviciilor secrete americane, analizate de publicația Financial Times (FT), sugerează că Washingtonul este pesimist în ceea ce privește capacitatea Kievului de a-și atinge obiectivele de contraofensivă, chiar dacă ajutorul militar Occidental continuă să ajungă în Ucraina.
Un document consultat de sursa citată a prezis că războiul din regiunea Donbas din estul țării va rămâne în „impas” pe tot parcursul anului 2023, potrivit serviciilor secrete din SUA.
Ucraina a lansat o mare campanie de recrutare în iarnă, iar de atunci au apărut în întreaga țară afișe care invită oamenii să se alăture forțelor armate, unităților de poliție și brigăzilor teritoriale. Mai multe noi unități de asalt sunt în curs de formare în cadrul Ministerului de Interne pentru a fi folosite în operațiuni ofensive. Guvernul se așteaptă ca aproximativ 40.000 de soldați să completeze rândurile lor.
Miza pentru Ucraina în următoarele luni este foarte mare, au declarat pentru FT oficiali de rang înalt de la Kiev. Aceștia sunt îngrijorați că o contraofensivă care eșuează sau nu recuperează o mare parte din teritoriul ucrainean ar putea determina susținătorii occidentali să împingă Kievul să deschidă negocieri cu Moscova.