Liderii ţărilor G7- Franţa, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Italia, Canada şi Japonia- participă la un summit de criză, consacrat războiului din Ucraina, crizei alimentare și situația economiei globale. Reprezentanții G7 (Grupul celor şapte cele mai industrializate ţări din lume) – se întâlnesc pentru trei zile, summit care va fi urmat de o întîlnire a liderilor NATO la Madrid, relatează politicaexterna.ro.
Noi sancțiuni
„Împreună, G7 va anunţa că vom interzice importurile de aur rusesc, o sursă de export majoră pentru Rusia, ceea ce o va priva de miliarde de dolari”, a indicat pe Twitter preşedintele american Joe Biden.
În aşteptarea unui anunţ colectiv la finalul reuniunii marţi, Washingtonul, Londra, Ottawa şi Tokyo au şi anunţat deja un embargo asupra aurului nou extras în Rusia, fără a-l viza pe cel deja vândut.
„Aceste măsuri îi vor lovi direct pe oligarhii ruşi şi vor ataca mersul maşinii de război a lui Putin”, a asigurat premierul britanic Boris Johnson, în timp ce Rusia a exportat aur în valoare de aproape 15 miliarde de euro în 2021, potrivit Downing Street.
Franţa este favorabilă acestei măsuri, a anunţat Palatul Elysee, dar a cerut „o coordonare” a G7 în prealabil.
În faţa unui risc de „oboseală”, evocat de Boris Johnson din partea Occidentului, preşedintele american a lansat un nou apel la unitate a G7 şi NATO în faţa Moscovei.
Vladimir Putin spera „ca, într-un fel sau altul, NATO şi G7 să se divizeze. Dar noi nu am făcut-o şi nu o vom face”, a asigurat Biden înaintea unei întrevederi cu cancelarul german Olaf Scholz.
Intervenție strategică
În timp ce trupele ruseşti progresează în Donbas, Boris Johnson şi Emmanuel Macron au „convenit că este un moment critic pentru evoluţia conflictului şi că este posibil să se schimbe cursul războiului”, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului britanic.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va interveni la summitul G7 luni prin videoconferinţă.
Premierul britanic l-a avertizat totuşi pe preşedintele francez împotriva tentaţiei unei soluţii negociate „acum” în Ucraina, ceea ce ar risca să prelungească „instabilitatea mondială”.
Acest conflict şi repercusiunile sale vor ocupa o mare parte din discuţiile G7 până marţi, împreună cu primele discuţii duminică consacrate turbulenţelor economice mondiale, ameninţărilor legate de o penurie alimentară, inflaţie galopantă şi de o criză energetică.
Amenințare chineză
Joe Biden vrea de asemenea să demonstreze aliaţilor săi că rezistenţa în faţa Rusiei şi în faţa Chinei sunt obiective complementare şi nu opuse.
G7 vrea în special să contracareze China şi „noile sale drumuri ale mătăsii”, investind masiv în infrastructurile ţărilor defavorizate în Africa, Asia şi America Latină, un proiect despre care liderii vor discuta duminică.
Liderii Indoneziei, Indiei, Senegalului, Africii de Sud şi Argentinei au fost de altfel invitaţi la acest summit anual, în timp ce ţările G7 încearcă să extindă frontul democraţiilor unite împotriva ameninţării unui bloc format de Rusia şi China.
Aceste economii emergente sunt de asemenea expuse în mod special riscului de penurii alimentare, exploziei costurilor la energie, agravate de războiul în Ucraina şi de criza climatică.
Militanţii pentru schimbările climatice aşteaptă de la G7 progrese concrete, între care „planificarea” eliminării complete a energiilor de provenienţă fosilă. Greenpeace intenţionează să reamintească această urgenţă desfăşurând un banner pe vârful alpin Zugspitze, care domină Elmau.
Probleme politice interne
Discuţii bilaterale completează sesiunile, începând cu întâlnirea dintre Olaf Scholz şi Joe Biden, ambii lideri aflaţi în poziţii dificile în propriile lor ţări.
Cancelarul german mizează pe această reuniune a G7 pentru a-şi reface popularitatea, în scădere în ultimele luni, în absenţa afişării unui sprijin ferm pentru Ucraina.
Preşedintele american face faţă unei SUA şi mai fracturate după adoptarea dreptului la avort de către Curtea Supremă, într-o ţară lovită din plin de o puternică inflaţie.
Francezul Emmanuel Macron a eşuat în urmă cu o săptămână în obţinerea unei majorităţi absolute şi va trebui să se alieze cu alte partide, obligaţie inedită pentru el. Cât despre premierul Johnson, a cărui poziţie este fragilizată de scandalul ‘Partygate’, el şi-a văzut în această săptămână partidul pierzând două alegeri locale.
Arme pentru Ucraina
Ucraina a cerut duminică mai multe arme şi sancţiuni contra Moscovei de la ţările G7, reunite în summit în Bavaria (Germania), în urma unei lovituri aeriene a Rusiei mai devreme în timpul dimineţii asupra unui complex rezidenţial din apropierea centrului Kievului.
„Summitul G7 trebuie să răspundă cu mai multe sancţiuni împotriva Rusiei şi mai multe arme grele pentru Ucraina”, a scris pe Twitter Dmitro Kuleba, şeful diplomaţiei ucrainene, chemând de asemenea la „înfrângerea imperialismul bolnav” rus.
„Acest copil ucrainean de 7 ani dormea liniştit la Kiev până când o rachetă rusească de croazieră i-a aruncat casa în aer. Şi multe altele în Ucraina sunt lovite. Summitul G7 trebuie să răspundă cu mai multe sancţiuni împotriva Rusiei şi mai multe arme grele pentru Ucraina”, a declarat Kuleba în postarea pe Twitter.
Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea o intervenție în cadrul summitului G7 de la Munchen.
Tur diplomatic în forță
Președintele american, Joe Biden, a aterizat la Munchen (sudul Germaniei) sîmbătă seară. Prima sa întrevedere în timpul acestei vizite de trei zile va avea loc duminică cu cancelarul german Olaf Scholz.
Apoi, el va participa la un summit NATO, la Madrid, săptămîna viitoare. Această deplasare survine într-un ”moment esenţial pentru solidaritatea transatlantică”, a declarat joi John Kirby, care coordonează comunicarea la Casa Albă pe probleme strategice. La G7 şi la NATO, ”veţi vedea clar cum intenţia preşedintelui, de la început, de a ne revitaliza alianţele şi parteneriatele ne-a permis să fim acolo” pentru a ”trage la răspundere Rusia”, a promis el. Washingtonul şi-a stabilit trei obiective principale pentru G7: să crească şi mai mult presiunea asupra Moscovei, să facă propuneri concrete pentru a răspunde la creşterea preţurilor la energie şi alimente şi să lanseze un parteneriat privind infrastructurile cu ţările în curs de dezvoltare.
Sprijin britanic
Premierul britanic Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu ”abandoneze” Ucraina după mai bine de patru luni de invazie rusă, avertizând asupra oricărei ”oboseli” în sprijinirea Kievului şi anunţând ajutor economic suplimentar.
Guvernul Marii Britanii ”este pregătit să ofere 525 de milioane de dolari” Ucrainei, care se teme că va rămâne fără finanţare în toamnă, sub formă de garanţii pentru împrumuturi de la Banca Mondială, a indicat Downing Street într-un comunicat. Astfel, sprijinul financiar şi umanitar total al Londrei a ajuns la aproximativ 1,8 miliarde de dolari.
”Ucraina poate câştiga şi va câştiga. Dar ea are nevoie de sprijinul nostru pentru a face acest lucru. Nu este momentul să abandonăm Ucraina”, a insistat Boris Johnson.
Liderul britanic, aflat în dificultate pe plan intern, se află în fruntea sprijinului occidental pentru Ucraina în faţa invaziei ruse lansate în februarie. El a vizitat Kievul de două ori, iar Londra a oferit armatei ucrainene arme letale încă de la începutul invaziei.
Potrivit Downing Street, Boris Johnson intenţionează să profite de intervenţia de luni a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summit pentru a ”încuraja toate ţările G7 să sprijine Ucraina pe termen lung”.
Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, transmite Reuters.
Plan Marshall pentru Ucraina
Consecinţele economice ale războiului creează o presiune asupra Kievului, a arătat prim-ministrul Regatului Unit la summitul din Rwanda al Commonwealthului.
„Prea multe ţări spun că este vorba de un război european care nu este necesar (…) deci presiunea va creşte pentru a-i încuraja, poate pentru a-i forţa pe ucraineni către o pace rea”, a spus Johnson.
El a apreciat că dacă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va reuşi să îşi atingă obiectivele din Ucraina, vor fi consecinţe periculoase pentru securitatea internaţională şi va avea loc „un dezastru economic pe termen lung”.
Scholz a reamintit săptămâna aceasta că ajutorul pentru Ucraina va necesita „perseverenţă”, deoarece nu se întrevăd prea curând eventuale negocieri de pace între Kiev şi Moscova. El a cerut un „Plan Marshall” pentru reconstrucţie, care va costa miliarde şi va implica „mai multe generaţii”.
Probleme NATO
Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Pentru alianţă mai există însă un subiect legat de acesta: extinderea prin primirea Finlandei şi a Suediei, blocată deocamdată de Turcia.
NATO pregăteşte un nou „concept strategic”, prima revizuire a foii de parcurs a alianţei din ultimii zece ani. AFP apreciază că va fi vorba de o poziţie mai dură faţă de Rusia şi că vor fi anunţate planuri de întărire a flancului estic.
Pentru prima oară, conducătorii celor 30 de ţări vor menţiona şi provocările prezentate de China.
Anterior Casa Albă a declarat că noul concept strategic al NATO reflectă preocupările legate de China, inclusiv practicile sale economice, transmite Reuters, citat de mass-media de la București.
„În urmă cu mai puţin de un an, miniştrii apărării pentru prima dată în cadrul NATO au menţionat China în comunicat”, a declarat John Kirby, coordonatorul Consiliului Naţional de Securitate al SUA.
„Aşadar, se bazează pe ceea ce cândva au fost discuţii şi deliberări cu aliaţii despre ameninţarea pe care o reprezintă China la adresa securităţii internaţionale, mult dincolo doar de regiunea indo-pacifică”.
Preşedintele Joe Biden pleacă sâmbătă pentru a se întâlni cu alţi lideri ai G7 la reuniunea din sudul Germaniei. Se va îndrepta apoi către Madrid pentru un summit la care se aşteaptă ca NATO să anunţe planurile de extindere a forţelor sale în Europa de Est, iar Washingtonul măsuri pentru consolidarea securităţii europene.