Peste 20 de persoane au fost ucise într-un atac cu rachete la Vinița, oraș situat în centrul Ucrainei, zonă unde nu au avut până acum acțiuni militare, relatează mass-media locală, citată de politicaexterna.ro. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a pledat pentru înfiinţarea unui tribunal special care să judece crima de agresiune a unui stat împotriva altui stat, fiind vorba, în cazul dat, de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
Atac cu rachete
”La (ora locală) 12.15 (şi ora României), 12 morţi şi 25 de răniţi”, anunţă într-o postare pe Facebook Serviciul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă.
Şeful poliţiei naţionale ucrainene Ihor Klimenko, anunţă, citând informaţii preliminare, că rachetele au atins un imobil de birouri şi au avariat clădiri locuite din apropiere, provocând un imens incendiu, care s-a extins într-o parcare şi a incendiat maşini.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat imediat informaţiile de la Viniţa. Rusia, care a invadat Ucraina la 24 februarie, neagă că ţinteşte civili în atacuri.
Angajament ferm
Procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, a cerut comunităţii internaţionale un angajament mai ferm în privinţa urmăririi penale a crimelor de război comise în conflictul din Ucraina, relatează mass-media internațională.
Legea nu ar trebui să joace un rol secundar, a declarat Karim Khan în deschiderea unei conferinţe internaţionale privind urmărirea penală a crimelor de război din Ucraina, joi, la Haga, la care participă peste 30 de miniştri şi procurori din Europa şi din alte ţări occidentale. ”Legea nu poate fi un spectator”, a adăugat el.
Organizată de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, evenimentul urmăreşte să asigure că crimele comise după invazia rusă în Ucraina ”nu vor rămâne nepedepsite”, urmând să fie abordate şi strategiile comune privind urmărirea penală a crimelor de război din Ucraina.
”Trebuie să lucrăm împreună”, a spus Khan, în timp ce loviturile ruseşti continuă în regiunea Doneţk, obiectivul prioritar al trupelor ruse după ce au revendicat capturarea regiunii vecine Lugansk.
Tribunal special
Ministrul ucrainean de extern, Dmitro Kuleba, a cerut înfiinţarea unui tribunal special care să judece crima de agresiune – atacul unui stat împotriva altuia planificat de un lider politic sau militar – împotriva Ucrainei.
”Tot ceea ce vrem este ca această crimă de agresiune să nu rămână nepedepsită”, a declarat Dmitro Kuleba într-o intervenţie prin videoconferinţă în deschiderea forumului de la Haga.
CPI, care de 20 de ani îi urmăreşte pe autorii celor mai grave atrocităţi din lume, nu poate urmări crima de agresiune dacă ţara respectivă nu a ratificat Statutul de la Roma, ceea ce este cazul Rusiei şi al SUA, notează mass-media internațională.
Comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, prezent la forumul de la Haga, a menţionat că au fost deschise 20.000 de anchete pentru crime de război în Ucraina.
Circa 14 state europene anchetează aceste crime şi o echipă europeană comună de anchetă a fost înfiinţată în acest scop, a subliniat el.
Negare rusă
Rusia neagă sistematic toate abuzurile de care sunt acuzate trupele sale: bombardamente împotriva civililor, execuţii sumare, violuri. Moscova acuză, la rândul său, Ucraina de crime de război.
Doi soldaţi ruşi au fost condamnaţi în mai la 11 ani şi jumătate de închisoare de către un tribunal ucrainean pentru bombardarea unor zone civile, în timp ce altul a fost condamnat la închisoare pe viaţă la începutul acestei luni pentru uciderea unui civil.
Nu există un bilanţ global al victimelor civile ale conflictului. ONU a înregistrat aproape 5.000 de decese confirmate, între care peste 300 de copii, dar recunoaşte că numărul real este probabil mult mai mare.
Anchetă românească
Parchetul Militar din România a inițiat un dosar privind invazia rusă în Ucraina și impactul asupra ucrainenilor care dețin și cetățenia română, relatează mass-media de la București.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. (1) lit. g) și k) din Codul penal. Competența privind efectuarea cercetărilor aparține Secției parchetelor militare.
În fapt s-au reținut următoarele:
La data de 24.02.2022, Federația Rusă a lansat o amplă operațiune militară (aeriană, terestră și maritimă) de invadare a Ucrainei-stat independent și suveran. Potrivit informațiilor publice existente, atacul militar este generalizat și sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât și împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate școli, spitale, complexe comerciale, fiind afectată în mod direct populația civilă din Ucraina.
Consecințe grave
Consecințele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populației civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum și răniri de persoane. În același timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federației Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României.
Conform art. 10 C.p.p., legea penală română se aplică și infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean străin contra unui cetățean român.
Jurisdicția se exercită de organele de urmărire penală române și pe baza principiului universalității. Cercetările au în vedere și deținerea de către cetățeni ucraineni a cetățeniei române.