Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat mai multe sisteme de arme performante și 5 miliarde de dolari pe lună, pentru a se apăra în faţa agresiunii Kremlinului. El a cerut aceste lucruri în marja summitului NATO, susţinând că ambiţiile Moscovei nu se opresc la Ucraina. Oficiali de la Casa Albă, citați de politicaexterna.ro, consideră că Ucraina nu își va putea recupera toate teritoriile pierdute în fața Kremlinului în ultimele patru luni de război.
5 miliarde de dolari
”Acesta nu este un război declanşat de Rusia doar împotriva Ucrainei. Acesta este un război pentru dreptul de a dicta condiţiile în Europa – pentru cum va arăta viitoarea ordine mondială”, a argumentat Zelenski în faţa liderilor NATO, cărora li s-a adresat prin videoconferinţă în timpul summitului Alianţei de la Madrid.
”De aceea este absolut necesar să sprijiniţi Ucraina, chiar de acum, cu arme, finanţare şi sancţiuni politice împotriva Rusiei, care îi vor tăia capacitatea de a finanţa războiul”, a motivat preşedintele ucrainean, subliniind că armata sa are nevoie în special de artilerie modernă, de rachete şi sisteme antiaeriene. ”Oferind-ne acestea, puteţi rupe complet tactica Rusiei de a distruge oraşe şi de a teroriza civili”, a insistat el.
”Pentru a elimina superioritatea artileriei ruse, un avantaj semnificativ, ne trebuie mult mai multe din aceste sisteme moderne, din această artilerie modernă”, a indicat preşedintele Zelenski, precizând de asemenea că Ucraina are nevoie de ”circa 5 miliarde de dolari pe lună” pentru a se apăra în faţa invaziei ruse.
Îngrijorare la Casa Albă
Oficiali de la Casa Albă își pierd încrederea că Ucraina va putea vreodată să recupereze toate terenurile pe care le-a pierdut în fața Rusiei în ultimele patru luni de război.
Consilierii lui Joe Biden au început să dezbată intern cum și dacă Zelenski ar trebui să își schimbe definiția unei „victorii” ucrainene – adaptând-o la posibilitatea ca țara sa să se fi micșorat ireversibil.
Oficialii americani au subliniat pentru CNN că această evaluare mai pesimistă nu înseamnă că SUA intenționează să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a face concesii teritoriale oficiale Rusiei în vederea încheierii războiului. Există, de asemenea, speranța că forțele ucrainene vor fi capabile să recupereze bucăți semnificative de teritoriu într-o contraofensivă probabilă în cursul acestui an.
O Ucraină mai mică?
O sursă din Congresul american a declarat pentru CNN că un stat ucrainean mai mic nu este inevitabil. „Pentru ca Ucraina să-și poată recupera teritoriile ține în mare parte, dacă nu în totalitate, de cât de mult sprijin îi oferim”, a adăugat oficialul american sub rezerva anonimatului. Acesta a menționat și că Ucraina a cerut în mod oficial SUA un minim de 48 de sistemele de rachete Himars, dar până în prezent Kievului i s-a promis doar opt din partea Pentagonului.
CNN mai notează că nu toată lumea din administrația americană este la fel de îngrijorată: Unii cred că forțele ucrainene ar putea sfida din nou așteptările, așa cum au făcut-o în primele zile ale războiului, când au respins avansul rusesc asupra capitalei ucrainene, Kiev.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a rămas extrem de implicat în relația cu omologii săi ucraineni. Acesta a petrecut ore întregi la telefon săptămâna trecută, discutând cu ministrul ucrainean al Apărării și Președintele Șefilor de Stat Major din SUA, generalul Mark Milley, despre eforturile ucrainene de a recuceri teritoriile ocupate de armata rusă, au declarat pentru CNN surse familiarizate cu discuția.
Biden iese la rampă
Pesimismul în creștere vine în timp ce președintele Biden se întâlnește cu aliații SUA din Europa, unde încearcă în aceste zile să transmită forță și optimism cu privire la traiectoria războiului, în timp ce îi adună pe lideri în jurul ideii de a rămâne angajați să înarmeze și să sprijine Ucraina.
„Trebuie să rămânem împreună. Putin a contat de la începutul războiului pe faptul că NATO și G7 vor fi divizate, dar nu s-a întâmplat asta și nu vom face asta”, a declarat Biden în timp ce se afla la summitul G7 din Alpii Bavarezi.
Administrația de la Casa Albă a anunțat săptămâna trecută că Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de aproape jumătate de miliard de dolari.
Aceasta duce la „aproximativ 6,1 miliarde” de dolari suma totală a ajutorului militar oferit de Washington Kievului de la invadarea ţării de către Rusia şi la 6,8 miliarde de dolari de când Joe Biden este preşedinte, a anunţat John Kirby, care coordonează comunicarea Casei Albe pe probleme strategice.
NASAMS pentru Ucraina
Este de așteptat ca SUA să anunțe săptămâna aceasta că achiziționarea unui sistem avansat de apărare antirachetă sol-aer, numit NASAMS, cu rază medie și lungă de acțiune pentru Ucraina.
Sistemul național avansat de rachete sol-aer (NASAMS) este un sistem norvegiano-american de rachete antiaeriene mobile pentru combaterea țintelor aerodinamice la altitudini joase și medii, un sistem de apărare antiaeriană cu rază de acțiune de la scurt la mediu.
Biden a indicat într-un articol de opinie de la începutul acestei luni că se angajează să ajute Ucraina să obțină avantaj pe câmpul de luptă, astfel încât să aibă influență în negocierile cu Rusia.
Totuși, starea de spirit s-a schimbat în ultimele câteva săptămâni, deoarece Ucraina s-a luptat să respingă avansurile Rusiei în Donbas și a suferit pierderi mari de trupe, de până la 100 de soldați pe zi. De asemenea, echipamentele și munițiile forțelor ucrainene se consumă mai repede decât le poate furniza Occidentul.
Un oficial militar american și o sursă familiarizată cu serviciile de informații occidentale au convenit că este puțin probabil ca Ucraina să poată acumula forța necesară pentru a revendica în acest an întregul teritoriu pierdut în fața Rusiei, după cum și-a manifestat luni dorința președintele ucrainean în fața liderilor G7.
O contraofensivă substanțială ar putea fi posibilă cu mai multe arme și antrenament, au spus sursele, dar Rusia ar putea avea și oportunitatea de a-și reface forțele în acel timp, așa că nu există garanții de succes.
Forțele ruse câștigă teren
Forțele ruse controlează acum mai mult de jumătate din regiunea Donețk din estul Ucrainei, după cum a declarat anterior Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk. Forțele ucrainene s-au retras vineri din orașul cheie Severodonețk, după săptămâni de lupte sângeroase.
De asemenea, forțele ruse au capturat săptămâna trecută și zona teritorială din jurul Lisiceansk, ultimul oraș din estul regiunii Lugansk încă controlat de Ucraina. Comandanții militari ucraineni se confruntă acum cu realitatea că ar putea fi nevoiți să se retragă din zonă pentru a apăra teritoriul mai la vest.
Între timp, veniturile din petrolul rusesc au crescut pe măsură ce prețurile petrolului au crescut vertiginos, chiar și pe fondul sancțiunilor dure impuse de Occident.
Oficialii americani au declarat luni că SUA și aliații săi vor încerca plafonarea prețului la petrol, astfel încât Rusia să nu mai profite de pe urma acestuia, dar cum și când va intra în vigoare acest plafon rămâne de văzut.
Așteptări realiste
Pe plan intern, unele voci din administrația Biden au sentimentul că președintele Zelenski va trebui să înceapă să modereze așteptările pentru ceea ce forțele ucrainene pot realiza în mod realist.
Rusia suferă, de asemenea, pierderi acute în luptele de pe front, pierzând până la o treime din forța sa terestră în patru luni de război, după cum estimează oficialii serviciilor de informații americane. Totodată, oficialii au spus că Rusia se va lupta să obțină câștiguri serioase mai în vest, folosind regiunea Donbas ca teren de suport, fără o mobilizare completă a forțelor sale de rezervă.
Rusia crede că poate menține lupta, uzând hotărârea ucraineană și occidentală în fața agresiunii, pe măsură ce efectele economice globale ale războiului devin mai severe, au declarat oficialii pentru CNN.
Amenințare directă
Rusia reprezintă o „ameninţare directă” pentru securitatea ţărilor NATO, ai căror lideri se reunesc în cadrul unui summit la Madrid, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, care îşi va consolida flancul estic ca răspuns la invazia rusă din Ucraina.
”O vom spune clar”, în timpul summitului care urmează să revizuiască foaia de parcurs a Alianţei pentru prima dată din 2010, ”că Rusia reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea noastră”, a subliniat şeful NATO.
Stoltenberg a dat totodată asigurări că summitul NATO de la Madrid va fi ”istoric şi transformator”, în faţa ”celei mai grave crize de securitate” de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
”Va fi un summit istoric şi transformator pentru alianţa noastră, ne reunim în timpul celei mai grave crize de securitate cu care ne confruntăm după cel de-Al Doilea Război Mondial”, a spus Stoltenberg. Fostul premier norvegian a subliniat că cei 30 de aliaţi răspund într-o manieră ”puternică şi unită la toate ameninţările şi provocările cu care ne confruntăm”.
Concept strategic
Summitul va fi unul transformator pentru că ”vom lua decizii istorice”, între ele – aprobarea unui nou Concept Strategic care să stabilească politicile NATO pentru următorul deceniu, într-o ”lume mai competitivă şi mai periculoasă, pentru a proteja toţi aliaţii şi cei circa un miliard de cetăţeni”, a adăugat el.
Conceptul Strategic anterior a fost aprobat în 2010, iar Stoltenberg a subliniat că documentul care va fi adoptat miercuri va reflecta faptul că lumea este în prezent ”cu totul diferită” faţă de acum 10 ani. EFE aminteşte că documentul din 2010 recunoştea Rusia drept partener strategic al NATO.
”Acum nu va mai fi cazul. Aştept ca, atunci când liderii vor cădea de acord asupra Conceptului Strategic, să menţioneze fără echivoc că Rusia reprezintă o ameninţare directă la securitatea noastră şi aceasta se va reflecta în Conceptul Strategic”, a insistat Stoltenberg.
La rândul său, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat anterior, că noul Concept Strategic, ce urmează să fie aprobat la summit-ul de la Madrid, va aduce o abordare coerentă, holistică a celor cinci domenii operaţionale ale NATO – terestru, aerian, naval, cibernetic şi spaţial -, cu elemente „de o calitate şi o sofisticare fără precedent”.
„Vom veni, pentru prima dată, nu doar cu o prezenţă semnificativă, dar şi cu o abordare holistică, coerentă: terestru, aerian, naval, cibernetic, spaţial, cele cinci domenii operaţionale ale NATO. Vom veni cu elemente de prepoziţionare, vom veni şi vom trece de la poliţie aeriană la apărare aeriană, vom veni cu o nouă arhitectură de securitate în ceea ce priveşte zona de apărare antirachetă şi antibalistică. Sunt lucruri de o calitate şi de un nivel de sofisticare fără precedent şi mă bucur, ca român, să văd că ţara mea şi ţările nou venite în NATO, de la baltici până la Turcia, vor avea o altă generaţie de garanţii şi capabilităţi militare. Este o veste extraordinar de bună pentru România”, a declarat domnul Geoană.
Marea Neagră strategică
Domnul Mircea Geoană a mai subliniat „imensa importanţă strategică” a Mării Negre, ce va fi reflectată şi în Conceptul Strategic, această zonă reprezentând, în opinia sa, „imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile”.
„Marea Neagră este cu adevărat o zonă de imensă importanţă strategică. Dacă vreţi, într-un fel de spaţiu micro, vortexul din Marea Neagră reprezintă imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile. De aceea, zona Mării Negre va fi reflectată la justa sa importanţă în Conceptul Strategic. El nu are o dimensiune exclusiv geografică, va avea o dimensiune legată de provocările la nivel global.
Intrăm şi suntem deja într-o zonă de competiţie a marilor puteri, suntem într-o zonă în care riscurile de securitate nu sunt exclusiv geografice, sunt şi transnaţionale, cibernetice, din spaţiu, probleme de rezilienţă, probleme de adoptare de noi tehnologii, impactul noilor tehnologii asupra securităţii şi apărării, de la quantum la inteligenţă artificială, de la biotehnologie la augmentare umană – sunt lucruri de care mă ocup la NATO şi care vor fi reflectate în noul Concept Strategic”, a afirmat Mircea Geoană.
China pe radar
În ceea ce priveşte China, care nici măcar nu era menţionată în Conceptul Strategic din 2010, liderii aliaţi intenţionează să indice că în 2022 Beijingul reprezintă ”o provocare la adresa valorilor, intereselor şi securităţii” aliate.
Stoltenberg a reiterat că China ”nu este un adversar”, dar a admis că trebuie luate în calcul ”consecinţele” pentru securitatea aliată atunci când ţara asiatică investeşte în noi capacităţi militare sau încearcă să controleze infrastructuri critice.
Semn al acestei preocupări – comentează AFP -, NATO i-a invitat în acest an pentru prima dată pe liderii japonez şi sud-coreean să participe la summit.
La summitul de la Madrid, aliaţii urmează să dea undă verde creşterii forţei de reacţie rapidă, de la 40.000 de militari în prezent, la peste 300.000. Forţa de reacţie rapidă a NATO este o forţă multinaţională înalt pregătită şi avansată din punct de vedere tehnologic, formată din componente terestre, aeriene, maritime şi din forţa pentru operaţiuni speciale pe care alianţa o poate desfăşura rapid oriunde este nevoie.
Stoltenberg a asigurat că sporirea numărului acestei forţe ”va fi gata” pentru 2023.