Președintele american Joe Biden îi va găzdui pe premierul japonez Fumio Kishida și pe președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol pentru un summit trilateral la Camp David, pe 18 august. Liderul de la Casa Albă a declarat că cel mai mare rival al SUA, China, este o bombă cu ceas, invocând probleme de natură economică şi o forţă de muncă îmbătrânită.
Axa Rusia-China
Ministrul apărării din China, Li Shangfu, se va afla în Rusia şi Belarus în această săpătmână, potrivit Ministerului chinez al Apărării, relatează CNN. Li va participa la Conferinţa de la Moscova privind securitatea internaţională, unde va susţine un discurs şi se va întâlni cu omologi din Rusia şi din alte ţări, a declarat luni purtătorul de cuvânt al ministerului, Wu Qian. În timpul vizitei sale în Belarus, Li se va întâlni cu liderii ţării şi cu şefii armatei belaruse, a adăugat Wu.
Li a vizitat ultima dată Rusia în aprilie, când s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin. În pofida încercării de a se prezenta ca un mediator de pace neutru în conflictul din Ucraina, China şi-a consolidat legăturile economice, diplomatice şi de securitate cu Rusia în timpul invaziei sale, pe care Beijingul nu a condamnat-o niciodată, reaminteşte CNN.
Li, general şi veteran al campaniei de modernizare militară a Chinei, a fost pus pe lista sancţiunilor de Statele Unite în 2018 din cauza unor tranzacţii cu exportatorul de arme Rosoboronexport, controlat de stat din Rusia şi vizat de sancţiuni, pe vremea când conducea Departamentul de dezvoltare a echipamentelor din armata chineză.
Reuniune strategică
„Cei trei lideri vor discuta despre extinderea cooperării trilaterale în Indo-Pacific și nu numai, inclusiv pentru a aborda amenințarea continuă reprezentată de (Coreea de Nord) și pentru a consolida legăturile cu ASEAN și Insulele Pacificului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre. SUA dorește să încurajeze o cooperare mai strânsă cu cei doi aliați principali ai săi din Asia, pe fondul preocupărilor comune legate de puterea în creștere a Chinei și de programele nucleare și de rachete ale Coreei de Nord. Japonia și Coreea de Sud au început să repare relațiile bilaterale tensionate după ani de certuri pe probleme istorice care au subminat cooperarea. La Camp David, locație folosită în scop diplomatic de liderii americani, situată în munții din vestul Marylandului, cei trei lideri vor discuta „despre o viziune trilaterală comună pentru abordarea provocărilor globale și regionale de securitate, promovarea unei ordini internaționale bazată pe reguli și susținerea prosperității economice”.
Preşedintele american Joe Biden a declarat recent că cel mai mare rival al SUA, China, este o bombă cu ceas, invocând probleme de natură economică şi o forţă de muncă îmbătrânită. „China este o bombă cu ceas în multe privinţe”, a declarat preşedintele democrat, subliniind că preşedintele Biden a subliniat că ţara asiatică se confruntă cu un şomaj ridicat şi că forţa de muncă îmbătrâneşte. Din această cauză „China are probleme”, a spus el. În opinia sa, acest lucru stârneşte motive de îngrijorare pentru că atunci „când oamenii răi au probleme, fac lucruri rele”.
Războiul declarațiilor
La sfârşitul lunii iunie, preşedintele american a deranjat Beijingul afirmând că omologul său Xi Jinping aparţine categoriei „dictatorilor”, un comentariu văzut ca o „provocare” de către diplomaţia chineză. Biden a dat asigurări că încearcă să menţină „o relaţie raţională cu China”.”Nu îi doresc niciun rău Chinei, doar observ”.
Washingtonul şi-a relansat recent dialogul cu China printr-o succesiune de vizite ale unor înalţi oficiali americani la Beijing, inclusiv a şefului diplomaţiei americane, Antony Blinken.
Vicepreşedintele Taiwanului William Lai a ajuns într-o vizită în Statele Unite, pe care China a condamnat-o, iar oficialii taiwanezi se tem că ar putea provoca mai multe activităţi militare chineze în jurul insulei guvernate democratic.
Lai, favorit pentru a deveni preşedintele Taiwanului la alegerile din ianuarie, face oficial numai opriri de tranzit în Statele Unite, în drum spre şi dinspre Paraguay pentru depunerea jurământului de către preşedintele acestei ţări.
Taipeiul şi Washingtonul spun că astfel de escale sunt de rutină şi nu sunt un motiv pentru ca China să întreprindă acţiuni ”provocatoare”, dar Beijingul a reacţionat cu furie la ceea ce vede ca un semn suplimentar al sprijinului SUA pentru Taiwan, pe care îl pretinde drept teritoriu suveran chinez.
Este posibil ca Beijingul să lanseze exerciţii militare săptămâna viitoare lângă Taiwan, folosind escalele lui Lai în Statele Unite ca pretext pentru a intimida alegătorii înaintea alegerilor de anul viitor şi pentru a-i face ”să se teamă de război”, spun oficialii taiwanezi.
Independența Taiwanului
China se opune independenței insulei și critică des poziția liderului de la Taipei, Lai declarând anterior că este ”un lucrător practic pentru independenţa Taiwanului”.
Cu toate acestea, Lai a spus în repetate rânduri în timpul campaniei electorale că nu încearcă să schimbe status quo-ul. Lai, a scris în engleză pe platforma de socializare X, numită anterior Twitter, că este ”încântat să se întâlnească cu prietenii americani în tranzit” şi să plece în Paraguay, una dintre cele 13 ţări care menţine legături oficiale cu Taipeiul.
Laura Rosenberger, preşedintele Institutului American în Taiwan (AIT), cu sediul în Virginia, o organizaţie non-profit administrată de guvernul Statelor Unite, care desfăşoară relaţii neoficiale cu Taiwanul, a răspuns pe platforma X că AIT aşteaptă cu nerăbdare să-l întâmpine ”în timpul tranzitului său în drum spre Paraguay”.
Nici Taiwanul, nici Statele Unite nu au oferit detalii exacte despre programul vicepreşedintelui Lai în SUA, trezind noi speculații.
Lai urmează să se întoarcă din Paraguay prin San Francisco, unde sunt așteptate manifestații pro și contra independenței insulei Taiwan. Etapa călătoriei în Paraguay este de asemenea importantă, având în vedere eforturile tot mai mari ale Chinei de a atrage aliaţii rămaşi ai Taiwanului.
Honduras, cândva un partener puternic al insulei, a decis să recunoască poziția Chinei, pe fondul unei ofensive economice și politice masive a Beijingului. Lai a mers în Honduras anul trecut pentru inaugurarea preşedintelui acestei ţări şi a avut o discuţie scurtă, dar simbolică, în timp ce era acolo, cu vicepreşedintele SUA Kamala Harris.
Sistem comun
Japonia şi SUA intenţionează să dezvolte în comun un nou sistem antirachetă destinat să intercepteze proiectile hipersonice dezvoltate de China, Rusia şi Coreea de Nord, relatează duminică publicaţia niponă Yomiuri Shimbun, preluată de mass-media internațională. Un acord în acest sens ar urma să fie semnat cu prilejul întâlnirii prevăzute în SUA dintre preşedintele american Joe Biden şi premierul nipon Fumio Kishida, potrivit ziarului citat, care nu menţionează sursa.
Biden şi Kishida se vor întâlni în marja summitului trilateral la care participă de asemenea preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol de la Camp David, Maryland, adaugă Yomiuri.
Noul acord, care a mai fost discutat în ianuarie de secretarul de stat american Antony Blinken şi al apărării Lloyd Austin cu omologii lor japonezi, Yoshimasa Hayashi şi Yasukazu Hamada, ar fi al doilea de acest fel în tehnologia antirachetă. Washington şi Tokyo au dezvoltat un sistem de rachete cu rază lungă de acţiune vizând interceptarea proiectilelor în spaţiu, desfăşurat de Japonia pe nave între coastele sale şi Peninsula coreeană, ca mijloc de apărare împotriva rachetelor nord-coreene.
Anterior surse din armata japoneză au declarat că „Beijingul, Phenianul și Moscova vor regreta conduita greșită”. Cel mai recent studiu de acest fel arată că Tokyo încearcă să răspundă Chinei într-un mod corespunzător.
În următorii cinci ani, Japonia intenționează să cheltuiască pe forțele armate de peste două ori și jumătate cât a cheltuit în ultimii cinci ani, o creștere a bugetului până la 307 miliarde de dolari. Armata japoneză a fost multă vreme o forță compactă, ordonată, fără să vrea să iasă în evidență.
Timp de decenii după al Doilea Război Mondial, pentru a calma opinia în Asia și în întreaga lume, Japonia și-a autolimitat bugetele de apărare la 1% din PIB.
S-a prezentat ca o societate inofensivă, fără ambiții „imperiale”. Era autocontrolului a dispărut din cauza beligeranției chineze, nord-coreene și ruse, consideră mass-media.
Acum, Armata Japoniei este gata să iasă la scenă deschisă, o rupere bruscă cu istoria, potrivit 19fortyfive.com, citat de politicaexterna.ro.
Fortăreața japoneză
Strategia Defense of Japan 2023 notează că „întărirea arhitecturii de apărare în regiunea de sud-vest” rămâne o preocupare majoră și implică desfășurarea Forțelor de Autoapărare aeriană și terestră împreună cu unități de rachete antinavă și antiaeriene de-a lungul Ryukyu, un lanț de insule, de la cea mai sudica insulă Kyushu, prin Okinawa, până la punctul său central, apoi până la nord de Taiwan.
Prima prioritate este protejarea teritoriului japonez, a apelor offshore și a cerului împotriva atacurilor maritime sau aeriene. Desfășurările SDF aici îndeplinesc astfel o funcție pur defensivă.
Însă, insulele oferă Japoniei și aliatului său american opțiunea de a transforma lanțul într-o baricadă offshore împotriva mișcării maritime și aeriene între mările Chinei și Pacificul de Vest. Forțele maritime și aeriene care lucrează în coordonanță cu unitățile de pe insule pot închide strâmtorii ce permit trecerea prin mijlocul acestor corpuri de apă.
Statele Unite dispun de un dispozitiv militar impresionant în această regiune, inclusiv sisteme de atac și de apărare.
Capcană pentru China
Închiderea primului lanț de insule ar lăsa adversarii fără spațiul de manevră de care au nevoie disperată. Astfel, Marina Armatei de Eliberare a Poporului din China, Forțele Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului, dar și alte structuri de forțe chineze nu se pot desfășura pentru a înfrunta adversarii.
O astfel de blocare ar limita flota comercială chineză la apele naționale, reducând comerțul pe mare și cauzând Beijingului un prejudiciu economic în cazul în care ar ataca ori ar impune sancțiuni Japoniei, Taiwanului sau altui vecin aliat cu SUA.
Strategia maritimă japoneză vrea să pună geografia arhipelagică, tehnologia militară și politica de alianță în serviciul descurajării și, dacă nu se va putea altfel, se va trece și la luptă deschisă.
Un prim lanț de insule bine înarmate ar trebui să dea o „pauză” strategiei agresive a președintelui chinez Xi Jinping și aliaților săi.
Japonia se înarmează pentru un război cu China, cheltuielile pentru apărare ajungând la niveluri record. Cel mai probabil, războiul va izbucni în momentul în care, tot mai probabil, China va ataca Taiwan.
Odinioară pacifistă, Japonia se pregătește pentru un război care știe că va veni atunci când China va invada Taiwanul și va declanșa un efect de domino în întreaga lume.
Fostul prim-ministru al Japoniei, Taro Aso, avertizează că Tokyo, SUA și alți aliați trebuie să dea dovadă de o hotărâre clară și neîndoielnică de a apăra Taiwanul. Aso – care a rămas vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat conservator, aflat la guvernare în Japonia – a declarat că, deși este foarte important să se asigure că nu izbucnește un război, acesta este, de asemenea, un moment pentru „o descurajare foarte puternică” și „hotărârea de a lupta”.
„O descurajare foarte puternică”
Pentru Japonia, care se bazează pe consens național în problema apărării naționale, remarcile făcute în Taiwan de un fost prim-ministru încă activ în politica națională sugerează o dorință tot mai mare din partea clasei politice de la Tokyo de a se alătura apărării Taiwanului dacă va fi necesar, relatează mass-media de la București.
Cea de-a treia economie a lumii a fost cândva cunoscută pentru pacifismul său, dar sentimentul tot mai puternic al amenințării reprezentate de Partidul Comunist Chinez (PCC) a dus la o schimbare radicală, Japonia urmând să fie a treia cea mai mare cheltuitoare în domeniul apărării din lume în următorii câțiva ani.
Actualul prim-ministru japonez, Fumio Kishida, a descris de atunci Japonia ca aflându-se într-un „moment de cotitură în istorie”, iar remilitarizarea ca fiind „răspunsul meu la diferitele provocări de securitate cu care ne confruntăm”.
Deși Aso a avut grijă să nu numească direct China, a susținut că demonstrarea voinței de a apăra Taiwanul este o formă de descurajare. În 2021, Aso a numit orice invazie a Taiwanului o „amenințare la adresa supraviețuirii Japoniei” și a declarat că Japonia și SUA vor apăra Taiwanul în cazul în care un astfel de incident ar avea loc.
Relațiile dintre Japonia și Coreea de Sud s-au dezghețat în ultimul an, după ani de tensiuni diplomatice.
În schimb, Taiwanul a resimțit în general mai puțină ostilitate față de dominația japoneză, cultura taiwaneză încorporând foarte multe din Japonia.
Toate acestea au loc în contextul în care Taiwanul se pregătește pentru alegerile prezidențiale din ianuarie, candidatul cel mai critic cu PCC și actualul vicepreședinte – William Lai Ching-te – fiind pe cale să câștige. Este posibil ca Beijingul să aștepte rezultatul acestor alegeri înainte de a decide dacă se va angaja să folosească forța.
La fel cum China are nevoie să controleze Taiwanul, pentru Japonia și SUA chestiunea Taiwanului este, de asemenea, o chestiune de cea mai mare importanță.
Doctrină geopolitică
Taiwanul se află în mijlocul „primului lanț de insule”, care este format în principal din aliați ai SUA, precum Japonia și Filipine, ambele cu trupe americane staționate.
Pentru China, există doar două puncte înguste pentru a ajunge în Pacific: la nord de Taiwan se află strâmtoarea Miyako, care se află în apele teritoriale ale Japoniei, iar la sud este Canalul Bashi, care se află între apele Filipinelor și Taiwan.
Capturarea Taiwanului înseamnă că China are o rută directă, fiind capabilă să controleze și să domine Pacificul de Vest și căile maritime de care depind aliații SUA, cum ar fi Japonia, și poate că, în cele din urmă, să scoată SUA din regiune cu totul.
Pentru Japonia, acest lucru reprezintă o soluție de neacceptat, în timp ce implicațiile pentru SUA ar putea fi catastrofale, nu doar prin distrugerea credibilității SUA în rândul principalilor aliați, ci poate și prin impactul asupra poziției globale a dolarului american, deoarece statutul său de monedă de rezervă se datorează în parte rolului Marinei americane de a garanta căile maritime.
Ambițiile chineze se extind până la dorința de a domina Marea Chinei de Sud, o zonă extrem de importantă pentru comerț, prin care trece o treime din transportul maritim mondial. Controlul asupra Mării Chinei de Sud ar oferi Beijingului un control mai mare asupra strâmtorii Malacca, în apropiere de Singapore.
Chiar la sfârșitul săptămânii trecute, o navă a pazei de coastă chineze a folosit un tun de apă împotriva unei ambarcațiuni filipineze din Marea Chinei de Sud, care încerca să livreze provizii unei garnizoane de pușcași marini din zona bancurilor de nisip Second Thomas/Ayungin .
Război comercial
Companiile americane nu vor mai putea investi liber în străinătate în cele mai avansate tehnologii, precum inteligenţa artificială sau computerele cuantice dacă este vorba de „ţări problematice”, în special China, a anunţat recent Departamentul Trezoreriei. Decizia, rezultată dintr-un ordin executiv semnat de preşedintele Joe Biden, este destinată „apărării securităţii naţionale americane prin protejarea tehnologiilor critice ale următoarei generaţii de inovaţii militare”, a precizat Trezoreria, care subliniază aspectul „strictul limitat” al ordinului pentru a „ne menţine angajamentul faţă de investiţiile transfrontaliere”.
În mod concret, noile reguli impun companiilor şi persoanelor fizice americane să informeze administraţia asupra anumitor tipuri de tranzacţii şi să interzică pur şi simplu altele atunci când acestea implică „entităţi care au legătură cu tehnologiile avansate identificate în ordin”.
„China îşi asumă dorinţa de a achiziţiona şi produce tehnologii cheie esenţiale care pot ajuta la modernizarea armatei sale; acest ordin urmăreşte tocmai limitarea investiţiilor americane în companiile implicate în acest efort”, a explicat în timpul unei conferinţe telefonice de presă un oficial al executivului american.
Teama administraţiei este că Beijingul va profita de investiţiile americane nu doar în ceea ce priveşte transferul de tehnologie, ci şi prin „beneficii intangibile”, precum sprijinul pentru înfiinţarea liniilor de producţie, schimburi de experienţă şi acces la pieţe.
Interes comun
„La ultimul summit G7, liderii au subliniat interesul nostru comun de a proteja în mod adecvat tehnologiile sensibile cu implicaţii în privinţa securităţii naţionale, precum şi interesul pentru controlul investiţiilor în acest domeniu”, conform sursei citate.Dacă volumul tranzacţiilor şi valoarea lor totală vizate de aceste restricţii ar putea fi în cele din urmă foarte reduse, impactul real al acestei decizii ar putea fi mai larg, consideră Emily Benson, director de proiect pentru comerţ şi tehnologii în cadrul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington.
„Este posibil ca, deşi nu sunt direct afectate de interdicţii, unele companii să se gândească de două ori la tipul de investiţii pe care le-ar putea face, ceea ce ar putea reduce investiţiile bilaterale pe termen lung”, a mai spus Emily Benson într-un interviu pentru mass-media internațională.
Această nouă decizie este un pas suplimentar în încercările americane de a împiedica China să reducă decalajul tehnologic care există în prezent între cele două superputeri.
În octombrie anul trecut, SUA au anunţat că vor întări controalele asupra exporturilor de semiconductori de ultimă generaţie utilizaţi în aplicaţii militare care sunt destinate Chinei.
Ţările de Jos şi Japonia, ţări producătoare de semiconductori, au urmat exemplul SUA în martie, ceea ce a determinat China să anunţe, ca reacţie, restricţii la exporturile anumitor produse, inclusiv a metalelor rare necesare pentru fabricarea semiconductorilor.
Vietnam, un aliat strategic
Preşedintele american Joe Biden a declarat că va vizita Vietnamul „în curând” cu scopul de a „schimba” relaţiile cu Hanoiul, pe fondul tensiunilor cu China în regiune. „Merg în Vietnam în curând, pentru că Vietnamul doreşte să schimbe relaţia noastră şi să devină un partener”, a declarat Biden în cursul unui discurs în statul New Mexico.
Washingtonul şi Hanoiul au strâns legăturile comerciale în ultima vreme, fiind preocupate de influenţa tot mai mare a Chinei în regiune.
În aprilie, în cadrul unei escale în Vietnam spre summitul G7 din Japonia, secretarul de stat american Antony Blinken a pledat pentru consolidarea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
În centrul preocupărilor se află Marea Chinei de Sud. Percepută ca un butoi de pulbere, mai multe ţări, între care China şi Vietnamul, îşi dispută apele, insulele şi recifele din zonă.
Potrivit analiştilor, Vietnamul ar putea fi încă reticent în ceea ce priveşte consolidarea relaţiilor cu Washingtonul, Beijingul fiind un partener economic important.
Statele Unite nu au pretenţii în Marea Chinei de Sud, dar patrulează în mod constant, provocând nemulţumirea Beijingului.
China, supărată pe NATO
Este nevoie de „vigilenţă ridicată” în faţa „expansiunii spre est„ a NATO, apreciază China, după un articol de presă potrivit căruia Alianţa intenţionează să deschidă un birou în Japonia pentru a facilita consultările cu partenerii din regiune, transmite Reuters. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, Mao Ning, a afirmat recent că Asia este „un pământ promiţător pentru cooperare şi dezvoltare şi nu ar trebui să fie o arenă de luptă pentru geopolitică’. „Insistenţa spre confruntare între blocuri necesită vigilenţă ridicată”
Potrivit Nikkei Asia, care a citat oficiali japonezi şi ai Alianței Nord Atlantice, NATO are în plan deschiderea unui birou de legătură în Japonia, primul în Asia, pentru a facilita consultările în regiune cu parteneri de securitate precum Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă, având în vedere provocările geopolitice din partea Chinei şi Rusiei.
„Expansiunea continuă a NATO spre est în Asia-Pacific, interferenţa în afacerile regionale, încercările de a distruge pacea şi stabilitatea regionale, şi insistenţa spre confruntare între blocuri necesită vigilenţă ridicată din partea ţărilor din regiune’, a declarat Mao Ning în conferinţa de presă obişnuită a MAE chinez.
Potrivit Nikkei Asia, biroul de legătură care-i face pe chinezi să se gândească la sporirea vigilenței, urmează să fie deschis anul viitor la Tokyo,
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a declarat – atunci când a fost întrebată despre informaţiile din articol – că Alianţa nu dă detalii despre astfel de deliberări. „NATO are aranjamente de birouri de legătură cu un număr de organizaţii internaţionale şi state partenere, iar aliaţii evaluează cu regularitate aceste aranjamente pentru a se asigura că ele servesc cel mai bine nevoilor atât ale NATO, cât şi ale partenerilor noştri (…). NATO are cu Japonia un parteneriat strâns ce continuă să crească”, a spus Oana Lungescu, potrivit Agerpres.
Preocupări ruso-chineze
Rusia şi China sunt „preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia, afirmă preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping într-o declaraţie comună semnată recent la finalul convorbirilor desfăşurate la Kremlin. „Cele două părţi sunt extrem de îngrijorate de consolidarea crescândă a legăturilor între NATO şi ţările din regiunea Asia-Pacific cu privire la chestiunile militare şi la cele de securitate”, au indicat cei doi şefi de stat.
Moscova şi Beijingul „sunt împotriva formării de blocuri închise exclusive în regiunea Asia-Pacific”, au subliniat cei doi lideri, denunţând „influenţa negativă a strategiei Statelor Unite ghidate de o mentalitate a Războiului Rece (…) în legătură cu pacea şi stabilitatea în această regiune”.
De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat „preocuparea profundă” faţă de eventuale „consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit (AUKUS) pentru a construi submarine nucleare. Ele „fac apel în mod hotărât la membrii acestui parteneriat să îşi respecte cu stricteţe angajamentele privind neproliferarea şi să susţină pacea regională”, au declarat Putin şi Xi.
Pe de altă parte, Moscova şi Beijingul au acuzat Statele Unite că „subminează” securitatea mondială prin faptul că încearcă să desfăşoare rachete în mai multe ţări din lume pentru „a conserva un avantaj militar unilateral”.
„Rusia şi China se declară preocupate de intensificarea activităţilor Statelor Unite vizând crearea unui sistem mondial de apărare antirachetă şi desfăşurarea elementelor sale în diverse regiuni ale lumii, combinate cu o consolidare a capacităţii armelor non-nucleare de înaltă precizie”, au indicat preşedinţii rus şi chinez în declaraţia comună semnată marţi seară după încheierea convorbirilor de la Kremlin.
NATO în Asia
Premierul japonez Fumio Kishida a anunţat, înainte de participarea la summitul NATO de la Vilnius din iulie, un acord între ţara sa şi alianţa militară occidentală privind un nou program de parteneriat. Alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Kishida a declarat că doreşte extinderea cooperării în domenii noi cum ar fi securitatea informatică. El şi-a exprimat speranţa că va urma o colaborare mai strânsă între Japonia şi NATO, în contextul implicării mai mari a alianţei în regiunea indo-pacifică.
Noul program de parteneriat va demara în contextul paşilor NATO către un angajament mai puternic în Asia, unde China îşi dezvoltă prezenţa militară.
Cu ocazia anunţului din capitala lituaniană, Stoltenberg a afirmat că alianţa nord-atlantică este îngrijorată de acumulările militare chineze şi de expansiunea forţelor nucleare ale Beijingului. De asemenea, el a condamnat lansările de rachete din Coreea de Nord.
În privinţa relaţiilor cu partea niponă, secretarul general a declarat că „niciun alt partener nu este mai apropiat de NATO decât Japonia”, iar Asia contează pentru Europa la fel de mult cât Europa pentru Asia.
China a condamnat un comunicat emis de NATO la summitul de la Vilnius în care se arăta că Beijingul se opune intereselor, securităţii şi valorilor alianţei.
China a susţinut că se opune „înaintării NATO spre est în regiunea Asia-Pacific” şi a avertizat că va reacţiona ferm la orice acţiune care îi ameninţă drepturile.
Ca o dovadă a unor neînțelegeri interne între statele NATO, președintele francez Emmanuel Macron a menționat că nu sprijină ideea extinderii prezenței NATO în Asia. El consideră că expansiunea geografică ar putea face ca sfera alianței să se îndepărteze prea mult de focalizarea sa inițială în Atlanticul de Nord.
„Nu susținem în principiu acest lucru. În ceea ce privește biroul, autoritățile japoneze înseși ne-au informat că nu sunt foarte atașați de el”, a declarat, în luna iulie 2023, un reprezentant al Palatului Elysée. „NATO este Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”, a spus el, adăugând că articolele 5 și 6, care stau la baza alianței, sunt „geografice”.
Măsură geopolitică
Planul NATO de a deschide primul său birou în Asia vine pe fondul îngrijorării sporite cu privire la comportamentul agresiv al Chinei în jurul Taiwanului și al forțelor americane din regiune.
De ani de zile, Macron s-a opus concentrării sporite a NATO asupra Chinei. În 2021, el a spus că aliații „nu trebuie să-și confunde obiectivele”. „NATO este o organizație militară, problema relațiilor noastre cu China nu este doar o problemă militară. NATO este o organizație care se referă la Atlanticul de Nord, iar China are prea puțin de-a face cu Atlanticul de Nord”, a spus Macron.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, promovează, pe de altă parte, aprofundarea legăturilor cu aliații din Asia-Pacific. „Nu trebuie să facem aceeași greșeală cu China și alte regimuri autoritare. Ceea ce se întâmplă astăzi în Europa se poate întâmpla mâine în Asia”, a spus Stoltenberg în februarie. Comentariul său a fost perceput ca făcând paralele între Ucraina și Taiwan.
Anterior sa spus că NATO discută cu Japonia posibilitatea de a-și deschide biroul la Tokyo. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că anul trecut statele Alianței au convenit că blocul ar trebui să extindă cooperarea cu partenerii săi din regiunea Indo-Pacific – Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud.
Şeful Ministerului de Externe japonez, Yoshimasa Hayashi, a explicat că se discută despre deschiderea biroului NATO la Tokyo pentru că lumea a devenit mai instabilă după agresiunea Federaţiei Ruse. El a spus că nu intenționează să trimită un mesaj „oricărei țări specifice”, ci a indicat China drept „cea mai mare provocare a Japoniei”.