Șeful diplomației americane, Anthony Blinken, a declarat că Baku și Erevan ar putea semna curând acorduri de pace, pe fondul intensificării demersurilor diplomatice americane în regiune. Moscova a acuzat anterior SUA şi Uniunea Europeană că doresc „despărţirea” Rusiei de sudul Caucazului, încercând să se implice în negocierile de pace dintre Armenia şi Azerbaidjan.
Acord de pace
El a confirmat acest lucru, vorbind la o audiere în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului american. „Și cred că există o oportunitate, nu vreau să o exagerez, ci o oportunitate care permite finalizarea efectivă a pregătirii unui acord de pace”, a menționat acesta, referindu-se la demersurile americane de a promova o normalizare a relațiilor dintre Baku și Erevan.
„M-am întîlnit [la începutul acestui an] cu [prim-ministrul armean Nikol] Pashinyan și [președintele azer Ilham] Aliyev la München, la o conferință de securitate. Miniștrii de externe [azer și armean] au fost recent la Washington. Mă aștept că se vor întoarce. Noi am lucrat la textul [acordului]”, a spus Blinken.
Potrivit șefului diplomației americane, el este implicat activ în demersurile de îmbunătățire a relațiilor dintre Azerbaidjan și Armenia, oferind părților asistență în tentativa de a „ajunge la un acord de pace care să normalizeze relațiile” dintre Baku și Erevan. El s-a mai referit și la „drepturile și protecția etnicii armeni din Karabah”, dar și la problema privind „delimitarea frontierei” dintre cele două foste republici sovietice.
„Nu impunem acest lucru Armeniei. Răspundem unei puternice dorințe exprimate de Armenia, care a vrut să vadă dacă îi putem ajuta să ajungă la un acord care să pună capăt cel puțin în mare măsură unui conflict care a durat peste 30 de ani”, a spus Blinken. „Fără exagerare, cred că acum există un moment favorabil care ar satisface interesele Armeniei și Azerbaidjanului”, a adăugat Blinken.
Acuzații ruse
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat recent SUA şi UE că doresc „despărţirea” Rusiei de sudul Caucazului, încercând să se implice în negocierile de pace dintre Armenia şi Azerbaidjan.
Datorită evoluțiilor de pe frontul din Ucraina, Kremlinul pare să îşi piardă influenţa în Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, într-o regiune unde are prin tradiţie un rol de mediator.
„Vedem perfect obiectivele Occidentului în sudul Caucazului, nu le ascunde, le afirmă – să despartă Rusia” de această regiune, a afirmat şeful diplomaţiei ruse, susţinând că puterile occidentale încearcă să „submineze arhitectura de securitate” din această parte a fostei Uniuni Sovietice.
Lavrov a făcut declaraţiile respective într-o conferinţă de presă la Moscova, alături de omologul său armean, Ararat Mirzoian. El a reproşat de asemenea Bruxellesului şi Washingtonului că încearcă să îşi „impună controlul” asupra negocierilor între Erevan şi Baku.
Dispută veche
Armenia şi Azerbaijanul îşi dispută regiunea Nagorno Karabah încă de la începutul deceniului 1990, când s-a prăbuşit URSS. Armenii au câştigat primul război cu azerii, apoi aceştia şi-au luat revanşa în 2020, recucerind o mare parte din teritoriul respectiv, pe fondul unor pierderi armene imense. În prezent, tensiunile bilaterale sunt în continuare ridicate.
În ultimele lui, SUA şi UE au organizat mai multe runde de negocieri de pace între premierul armean Nikol Paşinian şi preşedintele azer Ilham Aliev. În 20 februarie, Uniunea Europeană a desfăşurat o misiune de observare la frontiera oficială dintre Armenia şi Azerbaijan, unde au avut loc lupte în septembrie anul trecut.
Din decembrie, autorităţile armene acuză Azerbaidjanul de crearea unei „crize umanitare” prin blocarea unicei căi de comunicare rutieră între Armenia şi Nagorno Karabah, ceea ce guvernul de la Baku dezminte.
Erevanul a criticat de asemenea pasivitatea militarilor ruşi din forţa de menţinere a păcii din regiunea Nagorno Karabah.