Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de la București, convocat de preşedintele Klaus Iohannis, se reuneşte miercuri la Palatul Cotroceni.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei, care va avea loc începând cu ora 13,00, sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.
Vinerea trecută, şeful statului s-a întâlnit cu prim-ministrul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.
Fără război cald
Ministrul Apărării Naţionale, domnul Vasile Dîncu, a declarat că ‘România nu va intra în niciun război în acest moment’, dar a precizat că ţara ‘trebuie să fie pregătită pentru consecinţele unui posibil conflict de la graniţa Ucrainei’. El a spus că autorităţile nu se aşteaptă, în acest moment, la ‘un război cald’.
‘Nu putem să spunem cu siguranţă dacă va fi război acolo, în Ucraina, pentru că ar fi foarte mari costurile pentru Rusia dacă ar face acest lucru. NATO a anunţat prin vocea lui Stoltenberg că nu poate fi vorba de o intervenţie militară, pentru că Ucraina nu este membru al Alianţei, deci nu poate fi vorba de un răspuns militar”, a precizat domnul Dîncu.
Linie roșie
La rândul său, secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană, a declarat că „nu există niciun fel de modalitate” pentru o negociere care să prevadă retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, așa cum a cerut Moscova. „Este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO”, a declarat oficialul NATO.
Ceea ce spunem Federației Ruse este că e totalmente anacronic și este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este linia cu adevărat roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova, a mai punctat înaltul oficial.
Ce poate oferi Occidentul Rusiei
„Dar de principiu, pentru a vă răspunde la întrebare cred că mai este până acolo. Este clar că asistăm la un oarecare senzaționalism din partea media. Este normal să se discute despre război, este normal să se acceseze anumite emoții ale privitorilor, fie că vorbim de frică ori de furie” a punctat și analistul de politică externă, domnul Justin Ștefan.
„Dar eu nu aș neglija întâlnirea care a avut loc săptămâna trecută, la final, între miniștrii de externe ai SUA și Rusiei, Blinken și Lavrov, pentru că acel moment a fost unul important în opinia mea. Faptul că negocierile dintre părțile implicate în această dispută continuă” a adăugat acesta.
Trebuie să ne gândim de fapt la aceste negocieri și să problematizăm un lucru. Ce poate oferi Occidentul Rusiei care să nu compromită integritatea de securitate europeană, să nu afecteze suveranitatea Ucrainei și să poată fi un lucru care poate fi împachetat frumos de către Putin acasă. Respectiv să creeze aparența unei victorii și este important să vedem cum se proiectează imaginea Rusiei, atât în exterior, cât și în înteriorul țării, a adăugat analistul new.politicaexterna.ro.