Secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană a pus la îndoială posibilitatea identificării unei soluții diplomatice pentru războiul din Ucraina în acest moment, relatează Euronews România, citat de politicaexterna.ro.
Condiții dificile
„Probabil, cursul și finalitatea războiului se vor decide pe câmpul de luptă”, a spus Mircea Geoană. „Condițiile politice dintre cele două părți sunt astăzi prea îndepărtate pentru ca noi să vedem, deocamdată, prilejul pentru identificarea unei soluții diplomatice. Deci, mai mult război, din păcate, mai multe distrugeri”. Geoană a adăugat însă că speră în cele din urmă să fie îndeplinite „condițiile pentru identificarea unei soluții politice”.
Una din mizele majore actuale ale războiului este controlul Mării Negre, potrivit lui Geoană.
Marea este vitală pentru comerțul ucrainean, guvernul Ucrainei acuzând Rusia că îi blochează accesul pentru a împiedica plecarea cerealelor necesare hrănirii țărilor în curs de dezvoltare.
Ucraina recuperează Insula Șerpilor
Ucraina a recucerit Insula Şerpilor la sfârşitul lunii iunie. Insula a fost luată de Moscova în prima zi a invaziei, în februarie.
„Acest lucru este foarte important și pentru toată Marea Neagră. Sunt doar 40 de kilometri în afara portului Constanța și a gurii de vărsare a Dunării. Este o proprietate strategică”, a spus domnul Geoană.
Potrivit secretarului general adjunct al NATO, Rusia a fost „forțată să abandoneze insula din cauza atacurilor masive și viguroase ale Ucrainei”, lucru care „este un semn foarte bun”.
Oficialul NATO consideră că a fost o „victorie tactică și pentru moralul ucrainenilor. Asta e mult. Și bineînțeles, pentru navigație, pentru libertatea navigației, în Marea Neagră”.
Obiectiv Kiev
O întrebare importantă legată de viitorul războiului din Ucraina este dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, „chiar dacă nu are capacităţile necesare, va decide să trimită trupe spre Kiev, din nou”, a declarat, marţi, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.
Smith a punctat că SUA au decis devreme, spre finalul anului trecut, să facă schimb „intens” de intelligence, în premieră, cu aliaţii şi partenerii, ca să existe „aceeaşi imagine a situaţiei” şi „aceleaşi planuri de intervenţie pentru un posibil război în Ucraina”.
„Am făcut asta în octombrie, noiembrie, decembrie (anul trecut – n.r.), până spre finalul lui februarie. Într-o măsură, aceasta a fost partea uşoară, de predicţie. Vedeam 150.000 de trupe ruse care înaintau către graniţele Ucrainei, 30.000 de trupe care intrau în Belarus, am văzut deplasări de spitale de campanie. A devenit clar că se pregăteau pentru o invazie în adevăratul sens al cuvântului”, a detaliat diplomatul.
Ea a mărturisit că, dincolo de efortul de obţinere de informaţii, „ce a urmat a fost mai greu, deoarece, odată ce au intrat în ţară, nu puteai decât să încerci să calculezi care sunt planurile lui Putin”.
Amenințare rusă
Julianne Smith a prezentat o analiză a evoluţiei agresiunii împotriva Ucrainei şi a vorbit despre provocările din viitor în acest context.
„Ce am învăţat din comportamentul lui a fost că există o diferenţă între posibilităţile şi intenţiile ruse. Rusia a crezut că va intra în Kiev şi va cuceri Ucraina în câteva zile. Nu a putut face asta din lipsă de mijloace şi pentru că forţele ucrainene au fost extraordinare în lupta lor împotriva agresiunii ruse. Deci, Rusia a trebuit să renunţe la ţelul iniţial, s-a concentrat pe estul Ucrainei şi acum marea întrebare este nu doar legată de cum se va încheia acest război, despre când va opri Rusia agresiunea asupra Ucrainei, ci şi despre ce se va întâmpla de acum înainte.
Oare Putin, chiar dacă nu are capacităţile necesare, va decide să trimită trupe spre Kiev, din nou? Aceasta este o întrebare pentru răspunsul căreia mulţi ar vrea să ştie ce este în mintea lui, care este strategia, dar colaborăm cu aliaţii noştri, departe de scena publică, colaborăm cu forţele militare, cu partenerii din regiune, cu ucrainenii pentru a evalua atât forţa ucrainenilor de a lupta împotriva agresiunii ruse, cât şi pentru a anticipa mişcările ruşilor pe mai departe”, a explicat Smith.
Legat de recentul Summit NATO de la Madrid, ambasadoarea SUA a subliniat că „Alianţa a trebuit să îşi adapteze doctrina, strategia, postura şi chiar componenţa din cauza acţiunilor Rusiei”. „Aşadar, eu cred că Alianţa are în prezent abordarea perfect adecvată şi Conceptul Strategic reflectă mediul în care ne aflăm astăzi”, a completat ea.
Marea Neagră și NATO
Julianne Smith a amintit că în Conceptul Strategic actual NATO se referă la Marea Neagră „în mod clar ca la o zonă de interes pentru Alianţă”.
„Este un aspect nou şi este important pentru Alianţă, pe lângă a scoate în evidenţă agresiunea rusă şi ce se întâmplă în Ucraina, să se concentreze pe regiuni individuale precum Marea Neagră, unde Alianţa vrea să aducă mai multe forţe, să organizeze antrenamente şi exerciţii, unde intenţionează să fie mai multe vizite la nivel înalt”, a transmis ea.
Smith a calificat drept „un moment important” anunţul preşedintelui Joe Biden de la Summitul de la Madrid privind dislocarea suplimentară de efective militare americane în România la nivelul unei brigăzi de luptă. În prezent, în România sunt dislocaţi aproximativ 3.000 de militari americani, prin rotaţie, a indicat ambasadoarea SUA la NATO.
Ea a evidenţiat că fiecare ţară membră a NATO acordă, în acest moment, o formă de ajutor Ucrainei. „Avem aliaţi care au dorit să ofere doar ajutor umanitar, alţii acordă ajutor financiar şi mulţi acordă ajutor militar. Unii aliaţi oferă toate aceste tipuri de ajutor”, a arătat Julianne Smith.