Ministerul Afacerilor Interne de la București consideră că punerea pe ordinea de zi a Consiliului JAI sau a unui alt Consiliu a subiectului extinderii spaţiului Schengen este oportună doar în momentul în care este securizat sprijinul tuturor statelor membre UE. Eurodeputaţii români nu sunt optimişti în prezent privind adoptarea unei decizii în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din decembrie referitor la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, relatează Agerpres.
Eforturi diplomatice degeaba?
„Toate instituţiile cu atribuţii în domeniu desfăşoară intens demersuri diplomatice pentru consolidarea sprijinului statelor membre UE şi al Comisiei, simultan cu menţinerea unei performanţe ridicate în protecţia frontierelor şi combaterea migraţiei ilegale, în vederea obţinerii deciziei de aderare a României la Spaţiul Schengen. După cum este cunoscut, această decizie este una de ordin politic care aparţine Consiliului, implicit tuturor statelor membre UE, România bucurându-se în acest moment de sprijinul larg al acestora, precum şi al Comisiei. Conducerea MAI consideră că punerea pe ordinea de zi a Consiliului JAI sau a unui alt Consiliu a subiectului extinderii spaţiului Schengen este oportună doar în momentul în care este securizat sprijinul tuturor statelor membre UE”, se arată într-un comunicat al MAI, citat de mass-media.
Precizările vin în replică la afirmaţiile europarlamentarului Eugen Tomac, care, într-o postare pe Facebook, s-a declarat „total şocat” să constate că „întreaga reuniune (a Consiliului JAI – n.r.) este dedicată exclusiv problematicii Schengen, doar că nici de această dată nimic despre extindere, nimic despre România şi Bulgaria”.
„Reuniunea de astăzi are pe ordinea de zi Regulamentul privind prevenirea şi combaterea abuzului sexual asupra copiilor, dimensiunea externă a migraţiei, Pactul privind migraţia şi azilul, Decizia de modificare a Deciziei nr. 1.313/ 2013/ UE privind Mecanismul de Protecţie Civilă al UE, prevenirea radicalizării online a minorilor. La solicitarea României în COREPER din 27.09.2023 a fost pus pe ordinea de zi un punct de informare cu privire la starea generală a spaţiului Schengen, cu accent pe barometrul Schengen şi combaterea criminalităţii transfrontaliere, în special a traficului de migranţi şi implementarea interoperabilităţii. În cadrul acestei secţiuni, la cererea MAI şi MAE, susţinută de ambasadorul României în cadrul şedinţei COREPER din data 27 septembrie, reprezentanţii României şi Bulgariei vor face o prezentare a măsurilor luate în vederea consolidării controlului frontierelor, în scopul informării la zi a miniştrilor de interne din statele membre şi asociate. Tot în reuniunea de astăzi, Comisia va prezenta un punct de vedere favorabil cu privire la îndeplinirea condiţiilor de acquis Schengen de către România”, menţionează Ministerul de Interne.
Cruciada europarlamentarilor români
Eurodeputatul Eugen Tomac a criticat faptul că pe ordinea de zi a Consiliului JAI de joi nu apare „nimic despre extindere, nimic despre România şi Bulgaria”. „Acest abuz de putere începe să devină tot mai sfidător în condiţiile în care toate instituţiile europene ne-au asigurat că prioritatea UE în chestiunea Schengen este intrarea României şi Bulgariei. Preşedintele Iohannis ne-a asigurat anul trecut că în 2023 vom intra sigur în Schengen, iar Guvernul chiar a ameninţat că va da Austria în judecată la CJUE, doar că acest subiect lipseşte cu desăvârşire de pe agenda acestui Consiliu JAI unde timp de două zile se discută doar despre Schengen. Cine minte şi de ce nu figurăm pe agendă trebuie să ne explice Guvernul imediat, este pur şi simplu revoltător”, a scris Tomac pe pagina sa de socializare.
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu vorbeşte despre patru scenarii în prezent referitoare la aderarea României la Schengen, dintre care doar unul presupune că discutarea subiectului va fi amânată pentru la anul, relatează Agerpres..
„Scenariul optimist, constructiv, pozitiv, este cel prin care în luna decembrie ar urma să avem un vot pozitiv pentru ţara noastră. Un vot prin care ţara noastră intră în Spaţiul Schengen. Vom şti acest lucru cu câteva săptămâni înainte de respectivul Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne, pentru că documentele ce se aprobă în consiliu sunt discutate în prealabil în reuniunea ambasadorilor sau în reuniunile tehnice specifice zonei Schengen”, a declarat Negrescu, miercuri, unui grup de jurnalişti români.
Un al doilea scenariu, a afirmat el, ar fi să existe un vot pozitiv în decembrie, dar cu o perspectivă de aderare ulterioară la zona liberă de circulaţie. Şi aici ar fi două variante însă, potrivit eurodeputatului PSD, respectiv „varianta în care aprobăm aderarea şi vom intra eventual în două etape sau varianta în care aprobăm aderarea şi aceasta ar putea să se realizeze undeva începând cu 1 ianuarie 2025, după ce trec momentele electorale, momentul european, dar şi momentul electoral din Austria”.
Un al treilea scenariu, a afirmat Negrescu, este posibilitatea unei amânări, adică rediscutarea subiectului anul viitor „în prima parte a anului sau mai târziu”.
Există şi un scenariu al unui vot negativ, crede Negrescu, care presupune „un veto sau un blocaj şi, evident, în contextul acesta, România să folosească alte mijloace, inclusiv posibilitatea de a ataca la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene acel veto, sperăm, în parteneriat cu instituţiile europene, fie Parlamentul European, fie Comisia Europeană, care în trecut au mai mers la curte pe alte subiecte, inclusiv pe subiectul Schengen, (…) şi au avut câştig de cauză”.
Victor Negrescu a mai afirmat că joi, la Consiliul JAI, România îşi va susţine cauza „arătând unde suntem astăzi, ce am făcut cu proiectul pilot finanţat de Comisia Europeană”.
Însă, recunoaşte el, decembrie reprezintă momentul cheie pentru această discuţie. „Forma în care va fi discutat acest subiect urmează să fie definită în perioada imediat următoare”, a explicat el, menţionând că va avea în cursul zilei de joi o întâlnire cu secretarul de stat spaniol pentru afaceri europene pentru a discuta acest aspect.
Aderarea României la Schengen, la capitolul „şi altele”
Eurodeputatul român din grupul Verzilor, Nicu Ştefănuţă, spune că, din păcate, joi, la Consiliul JAI, aderarea României la Schengen este la capitolul „şi altele”, relatează Agerpres.
„Este un punct cerut de România să fie adresat, dar asta face parte din categoria şi altele. Deci nu este un punct de sine stătător pe agenda Consiliului, ceea ce este după mine îngrijorător, pentru că ultima noastră şansă ar fi în decembrie. Nu exclud că vom intra anul acesta, dar pentru asta trebuie foarte clar nişte paşi politici foarte concreţi”, a spus el la o întâlnire cu jurnalişti români de miercuri.
El a mai afirmat că este posibil ca aceşti paşi să se facă în secret şi să nu-i vadă nimeni, iar dacă asta nu se întâmplă „cred că este o tăcere suspectă în jurul subiectului Schengen”.
Dacian Cioloş, din grupul Renew, afirmă însă că, dacă s-ar face manevre din umbră pentru a obţine aderarea, de către actorii responsabili ai statului român, tot s-ar afla. El spune însă că nu se vede o ofensivă a statului român pentru a obţine aderarea la Schengen şi că, în general, în România „noi nu prea ştim să lucrăm în ofensivă politică fără să fim agresivi”.
„Există modalităţi de a fi ofensiv, diplomatic şi politic fără să agresezi, fără ca lucrul ăsta să se vadă, proporţional cu forţa ta de influenţă şi de negociere pe care o ai, cu diferitele pârghii, şi să faci aşa ca în armată, o faci în mod susţinut pe un front, până când reuşeşti să împingi frontul la un punct de la care deja te simţi mai în siguranţă să negociezi”, a explicat el.
VETO, amenințare strategică
Un instrument bun, crede Dacian Cioloş, ar fi utilizarea dreptului de veto la nivel european, care nu trebuie utilizat, afirmă eurodeputatul Renew, „doar când eşti deja la masa Consiliului şi când se ia o decizie şi tu ridici mâna public şi zici eu m-am opus”.
„Sunt o grămadă de dosare care sunt pe masă şi care sunt importante pentru unii şi pentru alţii şi unde tu poţi să spui foarte clar: ‘Preşedinţia spaniolă, vrei să avansezi pe dosarul ăsta? Sau Franţa, Germania vreţi să avansăm pe dosarul ăsta? Şi noi vrem, dar deocamdată, nu asta e prioritatea noastră. Prioritatea noastră e Schengen. Punem subiectul acesta pe agendă şi găsim un compromis final care să ne permită o decizie după ce am rezolvat cu Schengen’ „, a explicat el.
În ceea ce priveşte o decizie pozitivă în decembrie, el spune că „există o şansă doar dacă liderii europeni-cheie, influenţi, realizează că a lăsa România şi Bulgaria în afara spaţiului Schengen se poate răsfrânge politic asupra întregii Uniuni Europene în anii următori. Acesta e narativul pe care eu l-am pus pe masă încă din ianuarie, când am spus că aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu e o problemă bilaterală între România şi Austria, şi Bulgaria, şi Olanda, ci o problemă europeană”.
Eurodeputatul USR, Vlad Gheorghe, crede că jocul pe care trebuie să-l facă România este să-i izoleze pe austrieci, pentru că este posibil ca Olanda să-şi ridice veto-ul faţă de Bulgaria.
„Jocul este să rămână singuri austriecii. Jocul este să reuşim, şi asta încercăm cu toţii, ca olandezii să nu se mai opună. Nu am aşteptări de la olandezi să iasă cu declaraţii că susţin intrarea în Schengen. Asta mi s-ar părea SF, dar sper şi încercăm să reuşim asta, să nu zică nimic, pentru că în cazul nostru este tot ce ne trebuie”, a spus el la o întâlnire cu jurnalişti români.
Manevră bulgărească
El afirmă că eliminarea veto-ului Olandei faţă de Bulgaria este cea mai bună şansă pe care o are România pentru aderarea la Schengen „Este cea mai bună şansă pe care o avem. Plecăm de la zero, dar dacă reuşim cu Olanda, ajungem la 50-50% /…/ să avem o şansă din două să pistonăm Austria”, a afirmat eurodeputatul USR.
Vlad Gheorghe a pledat şi el ca guvernul român să se folosească de dreptul său de veto, pentru că „există momente în care nu mai ai ce să faci decât aşa ceva”.
„Şi da, dacă tot aşa o să fim mieluşei la JAI şi la Consilii, atunci chiar că n-avem nicio şansă dacă nu ne schimbăm atitudinea”, a adăugat el.
În acelaşi timp, el l-a acuzat pe preşedintele Klaus Iohannis că nu este mai vocal pentru susţinerea aderării României la Schengen şi că are un interes personal care îl face să evite o astfel de atitudine, referindu-se la faptul că „Iohannis vânează o funcţie europeană” pentru care are nevoie de votul Consiliului şi, de aceea, doreşte ”să nu supere pe nimeni”.